mamalutoma

O să scriu despre o durere pe care n-o pot lăsa nepovestită, în ciuda tuturor bucuriilor care ar putea-o indesa la fundul conștiinței. Am urcat azi în troleul 86 cu copiii si cu tatăl lor. Vis-a-vis de noi stateau o doamnă dichisită și fiul ei incoerent, victimă a consumului de droguri, atât cât mi-a permis awerness-ul sa constat. Ei îi era rusine, s-ar fi dizolvat daca ar fi putut, dar cui să-l lase ea pe tânărul îmbrăcat bine, cu mâna inclestata pe o cutie de cola si pe o punga de covrigi, balbaind rămășițe de gânduri pe care ea se străduia scurt să le inteleaga urandu-l de-atata iubire. Ea a scos o biblie si a inceput să citeasca versete cu murmurul deznădejdii. El privea in gol, în jos, la toma, apoi la nimeni, apoi la biblia ei tocită. Toma încerca să pătrundă ciudățenia scenei, apoi mi-a fixat neplansul cu fărâma lui de plâns neplâns. I hope we always stay healthy and honest to each other, Toma, and please don't stare at people in the bus. Tanarul imbatranit de-atata consu

când ești mamă de vreo 2 copii, dintre care un sugar care începe să meargă, ajungi o dată la câteva zile să te întrebi: dar eu doar pentru mine când am facut ultima dată ceva? Asta dacă esti destul de orientată catre deep self care, că am si prietene care se întreabă o dată pe an. Eu sunt din categoria egoistelor, așa că prefer să fac verificarea asta destul de des și să încerc să mă bucur de o cafea, de un articol, de 5 Min de blogging, de 3 mesaje audio către prietenele universului cu care intru in terapie in functie de cine clachează prima luna asta. Ei și-am construit intro-ul ăsta să vă spun că Tao sforaie, toma joaca niste fifa cu prietenii lui cu inima buna si play station, iar eu beau o cafea rece, picior peste picior langa un brăduț artizanal si încerc să recapitulez ce-am invatat in 2018. Pai am învățat că decizii mari de viață pot fi luate in 5 minute, dar lecția asta o stiam deja, mereu am luat 10 la ea. Am învățat că inima bate la fel indiferent ca lucrez in engleză

Afară ninge mărunțel. Mă topesc de bucurie sub plapuma caldă lângă minunea de Tao căruia i-am promis un om de zăpadă maine dimineață. Egipteanul de tatalutoma și cu egipteanul de Toma se uită la Liverpool- Napoli cu inima la Mohamed Salah- eroul nostru, scorrerul planetei în 2018, habib albi, cum i-as zice în arabă dacă aș da ochii cu el. Hai să bată Liverpool elegant cu scorul necesar calificării cum a bătut si România la handbal mai devreme de-a crescut inima în noi. Joacă si fundașul de Toma mâine un amical cu flacăra Moreni, hai să vezi ce mai urlu si p-acolo cu Tao la piept: infige-te bai Toma ca viața mai e și pe vână nu doar pe fragilisme. Cam atât din sport, nu uitați că mai sunt 20 de zile din 2018, pregătiți și voi rezoluțiile, faceți pace cu ce nu puteți controla, clarificati-vă emoțiile, iertati cate un pic pe ici pe colo, dați daruri din dar primite să mai propagam făcutul de bine. Stiti voi. Mai cu mâna pe inimă, mai cu urarile cinstite ca d-alea de complezență o fi

A găsit Toma în ghete un pachet de abțibilduri fifa si niste ciocolata. Uau tati, ție ți-a adus o plastelină. Ha-ha, poate te-a încurcat. Nu cred, a zis tacso, îmi place, dar ți-o pot împrumuta pe drumul București-Pucioasa ca să nu te plictisești în microbuz. Și uite-mă în maxi taxi cu 2 sarsanale, sugar la piept și copil cu plastelină, imaginând forme pe care să le ia coca magică. Tao a sforăit tot drumul deci Toma chiar a putut modela în voie flori, case, ciuperci, ghete și câte și mai câte. Hai că uite ce idee bună a avut Mosul cu plastelina asta pentru tati și ce bine că el mi-a dat-o mie. Mă felicit și eu în gând și-l mut pe purcelul de Tao de pe brațul stâng pe cel drept. Auzi mami, de ce miroase a țuică? Păi s-au urcat niste... mă rog, domni, care s-au încălzit un pic înainte și acum în spațiul ăsta mic respirația lor alcoolizată umple aerul. El își vede de plastelină acum că s-a lămurit și cu țuica. Pe la Ulmi urcă o mamă cu un băiețel cu sindrom down cu nasul curgând. Ae

Își doarme Tao febra cu felii de cartof în șosete iar eu îi respir încredere în ceafă cum am mai făcut-o. Gerul crapă pietrele în iarna căreia atâta dor i-am dus că nici nu îndrăznesc să mă vait. Îmi văd cu inima caldă de încălzitul altor câteva inimi și meditez cu gratitudine de câte ori apuc. Amestec rutini casnice cu bucăți de revelații creative la care mă mint că nu s-a mai gândit nimeni. Mi-am luat de la second hand o rochie de seară pentru un crăciun -mexican să-i zic- c-o să-l petrec cu oaspeți din Ciudad. Am pus-o in masina de spalat cu mai multe haine albe care au devenit vernil, dar n-am timp să mă impacientez. Intențiile să rămână albe, că maieurile merg și vernil. Am făcut o baie cu sare si ulei esențial de salvie și m-am umplut de feminitate cam cum scria pe prospectul uleiului c-o să mi se întâmple. L-am fotografiat pe Toma lângă gagicuța lui britanică în timp ce-i spunea o glumă la care ea a râs cu capul pe spate. Mâine încep o etapă nouă. Mut niște atenții, mă d