2 documentare Copiii mei ținându-mi fața în palme și pupându-mă, ah senzația aia nu seamănă cu nimic, e tot ce n-ai știut că îți poate dizolva supărările, glorifica eforturile, îmbrățișa intențiile. Scos gunoiul pe prispă în frigul serii în timp ce o ambulanță gonea prin fața porții reamintind ce norocoși suntem încă împreună, mai plictisiți sau mai nervoși, mai ofticați sau mai neîmpliniți, ce norocoși suntem încă toți în casă asta caldă. Australia arde, se îmbrățișează cangurii pe net, băi, urlă natura spre noi, dar la noi e bobotează, ne e prea friguț să ne pese. Curățenie, scos din sertare, aruncat de pe rafturi, triat jucării, pus haine de dat. Gata, hai să respirăm mai liber anul ăsta, hai să ne debarasăm de tot ce ne amestecă gândurile, intențiile, hai. Copiii desenează. Tao scrijelește bătăi de inimă pe o carte de povești. Scrie la o carte, cum ar veni. Tacso mă întreabă: that is not an important book for you? It is very important for Tao, răspund. E vremea intențiilor.