dau ziua pe repede inapoi. ma opresc la poarta gradinitei, unde toma ii face cu mana lu nea portaru. el ii intoarce fericirea intr-un fel de manca-l-ar nenea.
nu l-am vazut toata ziua. imi vine asa sa-l tot pup mergand, sa-l mananc pupand.
ne urcam intr-un taxi. conversam relaxat, numa zambete. toma isi cere capul pe geam si bucura 3-5 participanti la trafic, dupa cum le e norocul.
soferu se scuza pentru tara pe care mi-o ofera si spera la un presedinte ca toma. si eu sper, ca nu ma doare.
se intoarce toma de la geam cu fata la mine. i-a fost dor. rade asa cu capul in jos si eu ii spun la ureche ca si mie mi-a fost. apoi imi gaseste alunita de la ceafa. zic nuu, cand ar trage de ea.. rade cum nu-mi mai trebuie nimic altceva.
ne oprim in piata. ceasul taximetristului fura discret, dar de dragul conversatiei nu-i mai bat obrazul. ii dau asa cat crede el ca m-a pacalit si ies. vorba lu arabu din el-zorab: te-or razbuna copiii mei!
pietarii radiaza la intalnirea cu toma. el se lasa in bratele lor, iar eu simt liniste. ii fusese dor de tarabele cu legume, de spirit. dispare intre lazile cu vinete si cartofi dulci. il recuperez si-l duc la iepurii care stau sa fie taiati, mancand ca sa moara. toma chiuie cu mainile pe genunchii usor in flexie. ii dau timp. le urmarim impreuna gurile grabite mestecand buruianul pleostit. uite viata tomica. acum e, mai incolo nu mai e. tup, un iepurel isi face curaj: copilule, sa spui tu lumii care o sa ma manance azi-maine, ca eu nu le-am vrut niciodata raul.
fotografiez conversatia.
baiatul care pazeste iepurii pe un scaun murdar de plastic isi verifica mailul de pe tableta. trebuie ca ii merge cu iepurii.
ne intoarcem la legume. ahizitionez o vanata si un buchet de broccoli. ar trebui sa platesc cam 8,5 lire dar pietarii ha ha ha hi hi hi toma toma 10 lire. nu ma supar nici pe ei. are grija tot cosbuc.
plecam spre casa. apusul se joaca cu fruntile noastre. toma culege un bat de pe trotuar si adauga: da? da! semn ca ma intreaba daca sa-l ia si decide ca da, sa-l ia. ne oprim la o gramada de nisip care trebuie scormonita cu batul nou. o pisica vaneaza o lacusta. ii urez bafta. un nene pe bicicleta face clinc clinc si noi ii zambim.
ma intreb daca oamenii din blocul de vis-a-vis se vaita de plictiseala. oare cafeaua lor de dimineata are reflexii roz- aurii?
toma a terminat cu scormoneala. si eu cu introspectiile. hai acasa!
Comentarii
Trimiteți un comentariu