Treceți la conținutul principal

politici educationale de ocazie

la gradinita ma trezesc cu un bunic la vreo 70 de ani, cu o engleza buna, moaca de expat, interesat de facilitatile pe care le oferim, aria curiculara si filozofie educationala, daca e sa fie.
ma binedispune curiozitatea lui, asa ca detaliez.
ii plac raspunsurile, mie imi plac intrebarile.
fiica lui e directoarea unei scoli internationale servind numai 3000 de copii, intr-o zona rezidentiala a cairoului.
stiu scoala, am fost pe la ei. el se bucura. batem palma, imi spune i am quite impressed and if i need consultancy, we will definetely call you.
poate in europa o astfel de fraza suna gol, banal, un fel de va sunam noi. dar in egiptul pe care il traiesc eu o astfel de fraza e o surpriza cu care te delectezi o data la 4 ani.
beau o gura de cafea tare si merg in clasa bebelusilor unde pun de un circle time interactiv.
dureaza 10 minute. sunt multumita.
comand 3 kg de curmale. intarzie. haideti ma fratilor, ca aici e gradinita. nu pot sa le spun copiiilor: peste juma de ora.
gata. gata. sigur ca nu puteti!
merg in clasa la toma. copiii de acolo ma striga toti mami, fiindca asta cred ei ca e numele meu.
toma imi spune: mami, suna a plans. ( suna e prietenul lui cel mai bun)
of. pai de ce? pai fiindca selim i-a facut asa: si-mi arata cum selim l-a ciupit pe suna de buza.
of. si tu ce ai facut?
i cried next to suna.
ok. e frumos cum te-ai compasionat. data viitoare, instead of crying, say to selim: don`t play like that.
ok!
au venit curmalele.
le platesc. in birou ma asteapta o rusoaica stabilita in egipt, care vrea educatie pentru fetita ei de aproape 3 ani. bine ai venit acasa, ii spun.
imi zambeste. stie ce vrea. e puternica, ca rusoaica de soacra-mea. o cheama ania, tot ca pe ea. ii spun coincidenta. ea n-are timp sa zambeasca.
o intreb daca merge la moscova de sarbatori.
pai nu prea, ca de cand a picat avionul rusesc in egipt, s-au sistat zborurile. imi e peste mana cu multe escale. stam aici, la caldurica.
of. oftez cu musca pe caciula.
intra toma in birou sa ma roage un nimic.
il deleg sa aduca o carte pentru fetita aniei, ca s-o dezmortim oleaca.
vine el cu o carte cu pisici, iar bumfleica caucazianca zambeste aprobator.
hai aniusa, ca pe asta mica ti-am aranjat-o.
vad, zice razboinica lu putin.
esti fericita in egipt? vin eu cu cliseul care m-a consacrat.
sigur ca sunt. cu tot ce se intampla zilele astea in rusia, aici sunt bine mersi.
hai bravo mai ania, uite mi-ai mai dat si mie niste speranta.
pai sa ne vedem sanatoase, daca ti-a placut la noi.
ele pleaca, eu ma intorc in furnicar.
nadia are febra, selim a facut pipi pe el, zeinab a vomitat, un golan de la afterschool imi spune: mis, sa nu imi mai iei tableta, fiindca n-ai drept asupra lucrurilor care nu sunt ale tale.
vezi ma abderahmene ca pentru indrazneala asta, tableta se confisca pe toata ziua, pana inveti tu sa citesti regulile de la bulletin board.
but mis.
niciu but. hai ca am treaba.





Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet