Treceți la conținutul principal

cu toma de colo pana colo

Ma intreaba toma la micul dejun: vacile fac pipi in loc de lapte?
Nu, fac pipi pe undeva iar laptele vine pe altundeva, vine din sani, cum a venit al meu cand te-am nascut.
Aha, deci si ele au sani. Au sigur ca au, dar cu o alta forma si dispuse intre cele 4 picioare.
Ai inteles gresit mami. Sunt 2 picioare si 2 maini, sa nu mai zici altfel.
Ok, hai ca am invatat amandoi cate ceva.
Pot sa ma uit si eu la niste desene pe tableta?
Ei, asa dis de dimineata? Mai bine incropim niste plastelina.
Hai ma mami, mai bine eu ma uit la desene si tu te joci cu plastelina ta de casa si fiecare e fericit.
Hai si tu la plastelina mea o vreme, mai povestim despre vaci, mai modelam niste cifre.
Ooof.
Se termina atelierul de plastelina, il conving sa mergem sa cumparam niste legume.
Iese din casa cu un prosop in mana.
Ce faci toma cu prosopul ala?
E pentru cand o sa transpir.
Hai ma ca la 43 de grade te usuci instant.
I said i need it, then i need it.
N-am mai comentat.
Pe strada ma intreaba: mami n-ai si tu un short?
Ba am toma, dar nu pot sa-l port, ca in egipt femeile nu se pot expune libere.
Si eu de ce pot?
Pai ca tara asta favorizeaza barbatii, iar femeile umbla mai mult acoperite.
Eu zic sa-ti pui mami un short si lumea va zice: uau ce frumusete, ia sa ne imbracam si noi asa.
Mersi toma, esti dragut.
Luam de la caruta cu legume 1 kg de rosii, unu de castraveti si 2 ardei. O sa te ajut cu sacosele, imi zice barbatelu meu in short.
Mersi, sunt ok.
Cum te mai simti? Imi verifica el sarcina.
Raspunde tot el: esti bine, altfel mi-ai fi zis taci toma.
Luam 3 porumbi de fiert si 10 lipii.
Heei toma, ce faci? Bine ai revenit din romania, ne spune vanzatorul de legume care ne stie de vreo 5 ani dar care ne-a mai pierdut urma in cele 8 mutari efectuate de-a lungul si latul metropolei.
Omul asta stie tot despre mine? Intreaba toma preocupat. Te cunoaste de cand te purtam in esarfa printre tarabele lui. E frumos cand oamenii nu te uita.
Un baiat pudrat tot cu faina, iese din vatra cu lipii la o pauza de pepsi. I se sparge sticla iar un coleg de-al lui zice: super!
Baiatul e trist. Minunea falsa se zvanta pe asfaltul de foc. Mi-e mila de el. Se duce inapoi la cuptor dupa ce va fi cules cioburile. Imi vine sa- i iau o sticla noua dar poate numai platita de pepsi pentru o asemenea reclama cu nota umana. N-are nimeni timp de promouri cu suflet. 2 magari albi isi mananca legaturile de patrunjel la coltul strazi, iar universul spala astfel pacatul cu gust de guma de-acum zvantat bine.
In drum spre casa toma ma intreaba de nicaieri daca nu cumva albinele vor sa ne decoreze pielea cu o bulina roz cand ne inteapa. Ma rog, e frumos ca poti sa interpretezi astfel durerea. Cred ca doar pentru ca nu te-a intepat niciodata o albina.
Ajuns in casa cerseste iar niste desene pe tableta.
Tati ii spune ca numai dupa ce se joaca un pic cu jucariile lui.
El se joaca o vreme si apoi vine sa ma intrebe daca eu cred ca a trecut un picul sau a trecut mai mult decat un pic.
Il invit sa-mi spele legumele pentru mancarea de mazare sa mai trag pentru a 14a oara de timp.

El le spala cu grija si-l las jumatate de ora la tableta, c-o fi invatat deja ca la bucurie e de lucru.

Comentarii

  1. Probabil ca pentru orice micut tableta e ca o fereastra magica spre univers. Uite insa ceva ce ar trebui sa fie interesant pt adulti: http://bigthink.com/videos/steven-kotler-on-addictions-and-dopamine

    RăspundețiȘtergere
  2. sau asta: http://bigthink.com/videos/adam-alter-digital-addiction-how-half-the-world-got-hooked-online

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet