Treceți la conținutul principal

nesting

m-a informat toma de dimineata in drum spre gradinita ca bufnitele isi intorc capul la spate fara sa-si miste corpul. oare cum le iese treaba asta?
am raspuns facand pe desteapta ca au altfel structurat gatul, dar pentru toate aprofundarile exista google asa ca o sa ne dumirim diseara.
m-a intrebat apoi ce-as alege dintre toate culorile care imi plac? eu am zis galben, iar el a adaugat: si eu tot galben, ca atunci cand e frumos sa nu te obosesti alegand si lasi un suflet de incredere sa decida pentru tine.
l-am pupat pe par, el mi-a pupat burta cu frate mic in ea si l-am lasat sa-si construiasca ziua in regim montessori egiptenamente aplicat pe aripile lui de netaiat.
m-am asezat sub un copac, am lasat vantul sa-mi strice freza nou cioplita, de model finlandez cum ii place lu tatalutoma sa ma incadreze.
gleznele nu mi se umflasera inca, deci puteam sa ma aventurez la o plimbare pe strada mea rupta si ticsita de mestesugari.
un electrician mi-a confectionat o lampa de veghe, sa am la capul patutului cand o fi sa alaptez si sa schimb scutece de 3-5 ori pe noapte. ma uitam la mestesugul lui si-mi venea sa-i spun ca si parintii mei au lucrat la fabrica de becuri, dar nu i-am mai zis.
i-am dat niste techini bacsis si-am intrat in cascarabeta de vis a vis de unde mi-am luat uleiuri si prafuri cu care sa fac un sampon cinstit pentru buclele de aur ale lu toma.
am venit acasa multumita de shoppingu meu chibzuit, am montat lampa intr-o galetica de tabla si mi-am zis: da domne!
ma pun sa spal cu bicarbonat un sac de scutece refolosibile si-oi mura o conopida daca m-o tine entuziasmul.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet