Azi a fost cu bulion, cu copiii implicati in storsul rosiilor, cu incropit un sfert de CV, cu recapitularea skillurilor ultimilor 10 ani.
Am trecut si pe la Mamaia mea, stramamaia copiilor mei. A stat timpul în casa ei. Nu mai zâmbește când intrăm. Sau poate că foarte pe dedesubt o face, dar la noi ajunge un suspin. Mă uit în brazdele celor 91 de ani de pe fața ei. Derulez amintiri cu mine acolo în casa ei când ea era în putere iar eu de vârsta lui Toma. Miroase a ceai cu covrigi.
La televizor te mai uiți mamaie?
Ee, m-an mai uitat la ce spun românii.
Și ce spun?
Ee, pai a întrebat ce-i dai la cineva care vine pa la tine si n-ai bani?
Și ce-i dai?
Pai una a zis apă, n-a câștigat. Alta a zis: cafea, i-a dat 2 puncte.
Io ști ce le dau mamaie?
Ce?
Le dau bună ziua și le mai dau copilu în brațe să mă odihnesc.
Vorbiesti prostii.
Nu bre. Hai că mă duc să fac o poză.
Pai da, fă poze... Mă ceartă ea fără să termine fraza, ca o suspensie a ofului obosit să mai iasă.
S-a copt porumbul in fața casei ei. Ăla pe care îl vânam mica fiind să mi-l fiarbă și pe care azi l-am lăsat neatins. Azi a servit trecutului și s-a împletit cu nezambetul lu mamaia. A stat timpul azi în sensul ăla in care viața doare în cursul ei spre neputință.
Am trecut si pe la Mamaia mea, stramamaia copiilor mei. A stat timpul în casa ei. Nu mai zâmbește când intrăm. Sau poate că foarte pe dedesubt o face, dar la noi ajunge un suspin. Mă uit în brazdele celor 91 de ani de pe fața ei. Derulez amintiri cu mine acolo în casa ei când ea era în putere iar eu de vârsta lui Toma. Miroase a ceai cu covrigi.
La televizor te mai uiți mamaie?
Ee, m-an mai uitat la ce spun românii.
Și ce spun?
Ee, pai a întrebat ce-i dai la cineva care vine pa la tine si n-ai bani?
Și ce-i dai?
Pai una a zis apă, n-a câștigat. Alta a zis: cafea, i-a dat 2 puncte.
Io ști ce le dau mamaie?
Ce?
Le dau bună ziua și le mai dau copilu în brațe să mă odihnesc.
Vorbiesti prostii.
Nu bre. Hai că mă duc să fac o poză.
Pai da, fă poze... Mă ceartă ea fără să termine fraza, ca o suspensie a ofului obosit să mai iasă.
S-a copt porumbul in fața casei ei. Ăla pe care îl vânam mica fiind să mi-l fiarbă și pe care azi l-am lăsat neatins. Azi a servit trecutului și s-a împletit cu nezambetul lu mamaia. A stat timpul azi în sensul ăla in care viața doare în cursul ei spre neputință.
Comentarii
Trimiteți un comentariu