E 3. Mintea mi se trezește amestecând griji de zi nouă cu rămășițe de revelații de ieri, într-o buclă a oboselii frumoase din care uneori m-aș extrage c-o putere magică. Deocamdată magic rămâne doar momentul simplu în care am cerut copiilor unei clase de a-ntâia să deseneze ce vor ei pe geanta mea de la un magazin de pre-loved. E o traistă mare de piele ecologica- sanchi, bună de aruncat în ea o agenda, eșarfa, 2 scutece pentru tao, 6 castane culese de toma, o punga de pufuleți, un mototol de șervețele și-o sticlă de apă închisă bine.
Un băiat m-a întrebat: uau, și mai umblați cu ea pe stradă după ce am desenat -o noi? O fetiță i-a raspuns în locul meu: sigur că da, e decorată acum.
Și mi-am amintit de una din casele vieții din Egipt unde cădeau pereții pe noi si am stat trează într- o noapte să-i umplu de citate, de lozinci, de poezie. Am desenat scoarțe de copaci în care am incorporat crăpăturile zidurilor fiindcă era o locuință temporară într-un cartier scump, iar renovarea nu s-ar fi justificat.
Pot doar să sper că scolarii nu vor merge acasă sa deseneze pe gențile mamelor lor si să ma trezesc hulită la coadă la covrigi în Pucioasa Valley. Eu scriu hulită iar autocorectul sugerează bulită ca să vedeți la ce nivel am ajuns cu academia.
Acasă, în baie, unde ne-am reunit pe seara, Toma l-a intrebat pe tacso în timp ce eu mă giugiuleam cu tao in cada bucuriei: tati, cunoști senzația aia in care fețele oamenilor ti se par la început într-un fel iar după ce te-ai obișnuit cu ei ti se par altfel?
Iar tatalutoma, acest mitica popescu al poienii lui iocan din baia de la Pucioasa, i-a raspuns de pe vasul de wc pe post de buturugă a ințelepciunii: ei Toma, there is a song of 'the doors' that goes like this:
People are strange when you're a stranger
Faces look ugly when you're alone
Women seem wicked when you're unwanted
Un băiat m-a întrebat: uau, și mai umblați cu ea pe stradă după ce am desenat -o noi? O fetiță i-a raspuns în locul meu: sigur că da, e decorată acum.
Și mi-am amintit de una din casele vieții din Egipt unde cădeau pereții pe noi si am stat trează într- o noapte să-i umplu de citate, de lozinci, de poezie. Am desenat scoarțe de copaci în care am incorporat crăpăturile zidurilor fiindcă era o locuință temporară într-un cartier scump, iar renovarea nu s-ar fi justificat.
Pot doar să sper că scolarii nu vor merge acasă sa deseneze pe gențile mamelor lor si să ma trezesc hulită la coadă la covrigi în Pucioasa Valley. Eu scriu hulită iar autocorectul sugerează bulită ca să vedeți la ce nivel am ajuns cu academia.
Acasă, în baie, unde ne-am reunit pe seara, Toma l-a intrebat pe tacso în timp ce eu mă giugiuleam cu tao in cada bucuriei: tati, cunoști senzația aia in care fețele oamenilor ti se par la început într-un fel iar după ce te-ai obișnuit cu ei ti se par altfel?
Iar tatalutoma, acest mitica popescu al poienii lui iocan din baia de la Pucioasa, i-a raspuns de pe vasul de wc pe post de buturugă a ințelepciunii: ei Toma, there is a song of 'the doors' that goes like this:
People are strange when you're a stranger
Faces look ugly when you're alone
Women seem wicked when you're unwanted
tu crezi ca eu mâine când o să merg la București pentru prima data singur o să mă simt relaxat?
Toma a zis: sigur că da, iar copilul cu frici din tatăl lui a zambit cald si a învățat lecția deschiderii, sădită in Toma de mama lui, iubitoarea de oameni, vrăjitoarea alba a sufletelor goale.
Hai să dormim ce-a mai rămas din noaptea asta dacă ne-om mai pricepe.
Comentarii
Trimiteți un comentariu