sâmbătă, 28 mai 2016

bere la nisip, lectura la umbra si un tuk tuk

in tot cairoul asta mare cat vreo 4 bucurestiuri si-o pucioasa, un singur parc imi e aproape de suflet.
am mai scris eu despre el, fiindca e ca rupt din basme. a apartinut acum o suta de ani unui elvetian. o cladire simpla, cu vreo 3 gradini generoase, iar in jur, un vast platou de nisip, pe vremea burghezului. intre timp in jurul acestui parc s-a ridicat o urbe cam ca ferentariul, astfel ca lumea cu stare nu se prea abate prin zona, ca sa nu se amestece cu magari, capre, tuk-tuk-uri, butelii de gaz, mecanici auto, pepeni, pisici si caini, gunoi. ei, parcul asta ca un ceas elvetian, isi duce verdele de o suta de ani, fara fast, cu mancare buna, cu pisici blande, cu concerte sau piese de teatru, meditatie si yoga, cand se mai nimeresc prin cairo drumeti ai universului, gata sa performeze pentru mana de straini ca mine, carora le e dor de furnicareala culturala de acasa.
in bucuresti sunt atatea locatii cu iarba si cantec si bere, ca nu te hotarasti in care sa te plictisesti. dar in cairo, mie numai asta mi s-a lipit de inima. fiindca nimeni nu vine sa se dea mare, nimeni nu se vaita ca pute strada care duce la oaza, toma poate sa zburde fara tricou, iar eu pot sa ma tolanesc la umbra unui copac si sa beau o bere, da o bere, in tara in care alcoolul se cumpara pe furis, in pungi negre de plastic, si se consuma cuminte numai acasa.
citesc si beau, toma se joaca in nisip. numai noi in toata gradina. ca intr-un vis. ca si cand toata minunea asta mi-am inventat-o eu, iar altora nu le e de trebuinta. intr-un oras de 30 mil locuitori, pe o caldura de 37 °C, numai mie imi trebuie umbra unui palmier, o carte si o bere.
toma imi face o cafea din nisip cu frunze si mi-o aduce cu grija. coffee with herbs mami, drink it while you read.  i made it strong like tataia`s tuica! when i will grow i can taste tuica?
yes you will. tataia already stored the one for your wedding.
my wedding? i ll grow into a dad?
aah, yes, you`ll make the perfect father.
and then like a tataia? where will you be?
ah, i`ll be... around, if i eat well and i stay happy!
vine si ma pupa. ii dau sa guste din berea mea la nisip.
de ce razi mami?
pai e amuzanta cartea asta.
auzi mami, i wanted to give my love to that cat, but she didn`t need my love, imi explica el intentia de a se apropia de o pisica facuta ghem la umbrita.
nu toata lumea e mereu pregatita pentru iubire, la fel cum si noi ne dam la o parte uneori.
we move away?
yes, we move away!
in fine, iti mai fac o cafea cu frunze?
hai inca una si apoi plecam.
luam un tuk tuk?
luam.
ieei.
ne urcam in vehicolul jucarie si gonim printre taxiuri, microbuze si tarabe cu pepeni. soferul poate ca are 18 ani. auzi prietene, fa tu koranu ala mai incet, ca ne rupe capu aci in spate.
nu-ti place koranu?  te rogi?
n-are a face, ma decupez eu din raspuns. el oricum nu  cred c-a citit istoria religiilor, ca sa facem o analiza comparata, iar strada freamata ca un vulcan.
hai ca-ti pun niste muzica.
ai vazut ca esti baiat de treaba?  cunosti strada rasheed?
nu cunosc nimic, da te duc asa o vreme in cerc, pana unde nu mai am voie, ca ma ia politia.
hai ca e bine. iti spun io cand sa desfaci cercul.
toma e mut de atata extaz. in rolercosteru vietii, batem toate filmele de festival european, bate-ne-ar alah c-am schimbat frecventa.
ne opreste vizitiul meu taman in cortu cu legume al unei fiice de-a lu profetu mohamed.
baaa, striga ea!
gata gata, se scuza vandalu, si arata spre mine, ca si cand eu am dictat oprirea.
ii dau lui 5 lire, se sterge pe frunte cu ei, e o zi buna.
la aprozarita nu ma scuz, ca nu i-am varsat nicio caisa.
si-o `lom` agale pe inca 4 strazi semi-rupte, pana ajungem acasa.
aproape c-am uitat ca venim din parc.
suntem in 2016 vara. dar timpul nu e cine e. e ce incropim noi cu el cand nu ne temem de viata.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu