marți, 1 mai 2018

Viata e minunat de grea. Ramai in minunat

Nu scriu despre prapastiile gandului, nici despre cumpenele sufletului ca m-am angajat sa propag pozitivul, iar daca am apucat sa ma minunez azi, apai minunile sa mearga mai departe.
Mi-au placut niste flori minuscule, mai mici ca toporasii romanesti, niste flori cat unghiile lu tao. Era plin de ele prin iarba, le-am calcat si le-am multumit.
Si mi-a placut cum toate furnicile carau cate cava. Taman cand crezi ca a stat timpul, ca nu bate vantul, ca nu misca nicio frunza, ca doarme copilul, ca ti-ai oprit orice gand care apasa, furnicile cara cate un miez de ceva dinspre undeva catre altundeva. Semn ca totul se schimba, se re-rostuieste. Si gandul care apasa revine.
M-au impresionat si niste plante pe care am uitat sa le ud de dimineata si le-am gasit dupa-amiaza lesinate de caldura. Le-am resuscitat cu toma cu o galetica de apa si am stat langa ele sa o bea. Si ne-am minunat impreuna cum incepusera lesinatele sa se intremeze, sa se ridice catinel sub ochii nostri. Semn ca viata creste daca o uzi. Am putut sa vad cu ochi de om cum tremura o planta band apa.
Mi-a mai placut si cum s-a speriat tao la baie de sunetul masinii de spalat, desi era la mine in brate. L-am pupat pe obrazul moale si i-am zis: of ce mic esti uriasule. Semn ca tot bebelus e, oricat de armonios ia in greutate. Si ca la mine in brate o fi bine, dar fricile tot mai apar.
Iar cand l-am lasat cu toma pentru 5 minute, i-am gasit zambindu-si. A zis toma: thank you tao for all the love. Cause we wouldn't know we have all this love if you were not here.
I-am multumit lu toma si l-am pupat sa vada grasanul de tao cat il iubesc pe primul meu nascut, schilodu asta cu suflet ancestral.
Apoi dupa ce am pus sugarul la culcare, am meditat un pic cu toma. Cand efectuam noi niste hmmm-uri, l-am intrebat daca simte vreo durere. A zis ca lower back spre middle back.
Apoi am meditat tinandu-ne de maini. Si am simtit durerea lui. I-o luasem.
Serios.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu