duminică, 27 aprilie 2014

la rares

a fost frumos cand a iesit toma pe poarta prietenilor mei din brasov si s-a avantat in lanul de lucerna. s-a asezat in fund si s-a bucurat pentru el. apoi rares, 7 ani, a adaugat ca 'iarba asta' mai bine ar taia-o cineva, sa alerge si el liber. 'libertaatee' a strigat el cu patos, sa vada cum suna. cristina, vecina lui rares, s-a luat dupa toma. rares surprins de curajul nebun al coechipierilor, si-a facut drum cu mainile prin lucerna 'prea uda totusi'. cristina a gasit o buburuza si le-a aratat-o baietilor. toma nu se dezmeticise din visul lui pe cont propriu. rares a zis: da-mi-o mie, s-o am amintire de la casa mea, de la locul asta, pana maine. ea: unde pleci? el: pana la bucuresti, cu mami si cu tati. ea: e ok! 
toma a intins o mana catre cristina. ea l-ar fi ridicat din lucerna. dar nu s-a prea priceput. mi s-a scuzat astfel: daca aveam si eu un frate mai mic, stiam cum sa ma port cu bebelusii. te descurci bine, am zis. multumesc, mi-a raspuns.
cristina s-a dus sa coaca o placinta cu tanti ana, vecina.
rares in masina a cerut un fratior sau o surioara. mama lui a raspuns cu o intrebare: nu mai bine luam noi o broasca testoasa? rares a ras si a adormit!
am petrecut frumos la ei. 2 parinti, un copil, o casa, o gradina, un catel. o minune de cerc inchis cu care ne-am bucurat sa ne inter-cercuim pentru o seara. 
ne-am mai pus inimile la punct.
vorba lu tatalutoma: hai sa ne vedem cu oameni fericiti. zic: cu mai putin fericitii nu ne mai vedem anu asta? sa le mai dam niste pozitiv. mi-a raspuns: asta facem oricum in fiecare zi. 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu