m-a trezit toma batandu-ma usor pe umar si cerand mniam mniam, adica smoothie.
si cum curatam eu un mango baban, m-a traznit asa cheia iertarii. detasarea.
lucrez la mine de vreun an, de cand mi-am propus sa iert atunci cand imi vine sa acuz.
n-am contorizat cata pace am acumulat de cand fac exercitiul asta, dar il dau mai departe ori de cate ori ma conectez cu cate cineva interesat de pozitiv.
ei si ma tot intreb printre ganduri cum sa fac sa iert atunci cand imi vine sa acuz? cum sa de-click instantaneu, cand am toate motivele sa cred ca dreptatea e la mine, ca eu chiar nu gresesc, ca acuzele mele se justifica.
am invatat sa duc mai putine lupte cu oamenii care n-au rol semnificativ in viata mea.
iar pe cei fara de care n-as fi eu, sa ma supar mai rar, sa dureze mai putin, sa iert, sa ma scuz, sa repar.
ei, dar nu merge mereu asa uns. uneori nu-mi ramane decat sa plang. ca daca n-as plange as acuza, as ironiza, as arata cu degetul.
si cum zdrobeam eu mangoul de dimineata, hop mi s-a nazarit 'detasarea'. da ma! daca ma detasez emotional, iert imediat.
maama, ce misto!
repet gandul sa fug sa i-l spun lu tatalutoma, la primul pahar de smoothie.
stai! imi spun. tatalutoma. pai p-asta il iubesc calumea. cum sa ma detasez brusc de ce simt pentru el, atunci cand imi vine sa -l acuz? de un sa-l iert cand l-as strange de gat?
aa. deci nici revelatiile nu mai sunt ce-au fost odata. iar e greu.
macar am mai facut un pas pe drumul logic al inimii. pasul detasarii.
arunc 4 banane in blender, storc o portocala, il aud pe toma asteptand.

gata mami, vin. inchei revelatia asta si vin.
il gasesc pe tatalutoma la laptop. isi zice: aah. stiu.
ecranul lui negru, cu subrutine galbene, gafaie de-atata programare.
a gasit si el un secret, in matematica mintii lui care promite sa ne imbogateasca. cica sa-mi mai tin inima in frau o vreme.
auzi tati, am gasit cheia iertarii, atunci cand imi vine sa acuz. e detasarea!
what? se arata el interesat, dar il tradeaza mima onesta a implicarii in salvarea cibernetica a planetei.
eeei, zic eu in gand. am aflat adineauri cum sa ma detasez cand te-as strange de gat.
nu fac public gandul, dar toma mi-l ghiceste si mi se arunca la gat.
bem licoarea asta de inceput de lume si asezam revelatiile, fiecare cum se pricepe.
dimineata e gata.
Te citesc mamalutoma, Te citesc si ma imbunez. Devin mai toleranta, mai senina cand imi asum ce zici. Multumesc ca pui in vorbe ceea ce de multe ori simt si eu. Numai bine iti doresc. O cititoare.
RăspundețiȘtergere