Treceți la conținutul principal

despre vaccinare cu neindoiala

toma creste fara vaccinuri, fara medicamente, fara vizite la pediatru, fara cosmetice.
o buna bucata din mamele care ma citesc ma considera o norocoasa naiva. desigur ca cine vrea sa ma ude cu o ploaie de statistici confirmand iresponsabilitatea mea teribilista, o poate face.
umbrela mea ramane tatal copilului meu, care m-a crezut pe cuvant ori de cate ori am luat o decizie ferm-naturista in evolutia sanatatii corpurilor si spiritelor familiei.
e cel mai categoric om din cati cunosc, e cel mai bland om din universul lui toma, dar daca nu e de acord cu vreo idee de-a mea, nimic nu-i clatina forta cu care imi taie elanul.
ii sunt recunoscatoare ca nu s-a indoit niciodata de nevaccinarea lui toma. ca nu m-a blamat. ca imi e stalp langa convingerea ca sanatatea e un cumul de mancare cruda, fericire, intentii curate, nepanica, mers pe jos, inteles durerea in context si nemascarea ei cu solutii medicamento-miraculoase.
am dezvoltat in viata de mama o grija zilnica a bucuriilor mici, a relatiilor cinstite cu semenii si a mentinerii corpului departe de tot ce mi se pare chimic, implicit nociv.
de 5 ani n-am mers la doctor decat sa nasc.
nu detin reteta sanatatii. incerc doar sa-mi ascult corpul, sa nu uit sa beau apa, sa suplimentez cu verdeata cand ma simt slabita si sa dorm cand mor de durere de cap. sa meditez cand imi plange corpul de atata stres mental si sa imi corectez preocuparile atunci cand ma indepartez de natural.
cum imi manifest recunostinta fata de univers pentru toate nebolile?
pai uite un exemplu, naiv probabil si el. am o prietena egipteanca pe care tatal copilului ei a deposedat-o de micut, la 2 ani de la nastere, fiindca nu se mai potriveau.
in cultura asta care favorizeaza barbatul, ea e practic legata de maini. copilul creste in casa in care tacso mai are 2 neveste, departe de mama naturala pe care o aude la telefon si o vede la cheremul tatalui, poate ca o data pe luna.
nu intru in detalii justitiare, ca toate sunt o iluzie si-o mare de lacrimi. cert e ca femeia asta e un om minunat. n-are deocamdata arme cu care sa-si aduca copilul aproape. dar de fiecare data cand ne intalnim, ea si toma petrec cele mai calde momente din univers. o las sa fie mamalutoma, iar ea stie si plangem 2 lacrimi de norocoase ce inca suntem, in tot amalgamul asta de grele cu care vine viata la pachet.
desi mama ca si mine, ea n-are acces la dileme farmaceutice/ educative/ simpliste sau progresiste, cu privire la evolutia copilului din medalionul de la gat.
il inconjoara insa pe toma cu o grija supranaturala. incearca sa respecte normele mele de nutritie/ libertati, dar se hlizesc intr-un mod care numai lor le apartine.
asa cred ca multumesc eu universului pentru minunea de copil care m-a ales sa-i fiu mama, pentru neboli, pentru curajul de a decide ce-mi dicteaza constiinta inimii, nu gura lumii obosite de atata nevoie de atras atentia.
daca la finalul examenului motherhoodului castig eu sau castiga nefastul, asta nu ma preocupa. refuz sa intru in competitii care ne secatuiesc de frici, de cuvinte, de vlaga. aleg sa raspund cu inima deschisa, intrebarilor inimilor care plang pe langa mine, ca sa imi reamintesc zi de zi ca viata e un miracol. o celebram sau o ostoim.



Comentarii

  1. da foarte bine si multa sanatate dar in cazul in care doamne fereste copilul pateste ceva tot la fel o sa zici nu doctori cand vrei sa sustii o idee trebuie sustinuta pana la capat ..voi cand ati fost mici nu ati facut vaccin...si hai sa o luam altfel sa vedem altfel cata lume a murit vaccinata si cate nu din cauza bolilor eu zic ca nu prea da la calcul celor nevaccinati...daca nu erau vaccinurile in ani 1800 19..si ceva iti spun eu ca muream de tifos sau mai stiu eu ce...unele persoane sunt mai rezistente ca tine ca mine etc si nu au nevoie de medic dar iti spun eu ..daca iti cade un rinichi...un plaman ..spital scrie ...nu cred ca exista om pe planeta sa zica la 30 de ani gata tata mor linistit...sau in caz de ceva tu pentru copilul tau sa sustii ca nu e nevoie de spital..cand o persoana mai mica de varsta ia contact cu un virus care nu la cunoscut organismul sau un ex cate sunt in vacc atunci o sa vezi si o sa regreti decizia aleasa sunt oameni care nu au facut varsat nevacc si au facut la 40 si mai sa moara..consecintele se vad mai tz..si tot ai zis ca meditezi..gandeste la asta .. fiecare alegere in viata are drumul si consecinta sa poate nu acum dat mai tz de unde stii ca ai ales bine in locul altei persoane??aca nu scris corect gramatical sau fluent ma scuzati dar la ora asta si pe tel..oricum va doresc numai succes si multa sanatate!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Bravo Cori pentru "fara medicamente, fara vizite la pediatru, fara cosmetice". Dar, de curiozitate, de ce fara vaccin?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet