Treceți la conținutul principal

workshop cu lapte

Încep ziua cu 5 ateliere de engleză la grădiniță. Rain rain, go away.. râdem, glumim, suflăm nasuri, împărtășim nimicuri cu ditamai sensul. Citesc o poveste, alăptez copilul, dansăm, ei urlă de bucurie, o fetita le face semn să urle mai în șoaptă ca adormit bebelușu lu doamna.
Vin acasă, inima e plină deja iar ploaia nici nu s-a oprit. Arunc într-o geanta 4 printuri din blog si o mână de cosmetice cu suflet pentru un atelier femeiesc joi la București. În altă geanta arunc 10 scutece, 2 schimburi de haine si notitele pentru emisiunea de mâine în care abia aștept să dezbat educatia pentru fericire.
Îmi iau copiii si traistele si merg la trenul de 4 fara 10. Sa le pui fesuri, mai mama, ca ploua, se ingrijoreaza maica-mea, dar ploaia e semn bun, ii raspund si o intind la gara. Tatal copiilor îmi scrie ca a aterizat, după turbulente zdravene. Eu zic: am incredere în tine. In ce sens? Întreabă el. În sensul că nu te-ai speriat. Si-i trimit o poza de la atelierul de dimineață. Oo, workshop cu lapte, scrie el recunoscandu-si copilul sugand pe sub cartea mea de povești.
Te iubesc, zic.
Asta clar, conchide el, tulburat de-atata aterizare.
Hai că ploua la Pucioasa ca la Londra, mai adaug eu să micsorez distanta.
Lol, o scurtează el și ne întoarcem fiecare la preaplinul zilei lui.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...