marți, 18 iulie 2017

Drame si binecuvantari

Toma, trebuie sa gasim o varianta la tableta asta, am spus pe ton autoritar in timp ce intindeam niste rufe.
Pai mie imi place sa ma uit!
Stiu dar e ok sa facem din toate cate putin. Tu nu vezi ca deja la pictat te plictisesti dupa 5 minute, la scris abia ne lungim 15 min, la masa termini primul sperand sa te intorci la desene? Dar cand esti la tableta timpul zboara si abia te desprind dupa o ora. Tu iti dai seama ca o ora inseamna de 12 ori 5 minute?
Termin rufele de intins si deja ma gandesc c-am vorbit degeaba, ca un copil de 4 ani n-o sa-si faca acum proces de constiinta si-o sa-mi dea mie dreptate cu privire la cugetarile astea plicticoase despre managementul timpului.
Il gasesc plangand: sunt trist ca uite mie mai mult decat tableta, imi plac dulciurile, care si alea sunt nesanatoase. M- am dus la masa mea de activitati si m-am uitat prin toate materialele de acolo si ai dreptate, nimic nu mi s-a mai parut interesant. Cum am ajuns sa-mi placa tableta mai mult ca orice?
Ei toma, tableta promite o lume magica, care te minte colorat ore in sir. Si de fiecare data cand te rupi de acolo, esti un baiat mofturos, suparat, plangacios. Si ma doare ca viata din afara tabletei nu mai e interesanta pentru tine.
Uite o sa ma straduiesc sa schimb un pic paleta de activitati si-o sa iesim mai mult cu bicicleta cand trece canicula, tati o sa se joace si el mai mult un pic cu tine.
Of, nu stiu cat o sa poata tati sa se joace fiindca are de lucru ca sa faca expensive money. Si lacrimile lui se intetesc.
Uite toma, acum esti trist dar viata e uneori grea si alteori usoara. Nici mie nu-mi plac multe lucruri, dar le fac.
Of, mai plange el gata sa consume in seara asta tot plansul lui de 4 ani jumatate, sunt trist ca arsura de pe mana ta n-o sa treaca niciodata.
E adevarat si asta, dar nu ma mai doare, e doar un semn.
Suntem o familie norocoasa, sanatoasa, parintii tai te iubesc iubindu-se, e mare lucru. Si uite iti aducem un fratior.
Of, si cand ti-l vor scoate din burta, cum o sa ajut eu sa nu te doara?
Sunt o femeie puternica, cea mai puternica.
Stiu, dar o sa fie un loc sigur unde o sa-l puna pe bebe? Si lacrimile lui curg.
Tati o sa fie acolo cu mine, ca si atunci cand te-ai nascut si sigur o sa ne descurcam. Hai nu mai plange! Imi pare rau ca esti trist, dar esti un baiat puternic si atent si sensibil, iar eu sunt o norocoasa ca te am.
Nu sunt trist, sunt asa foarte putin fericit. Si stinge lumina, isi aprinde lanterna de cercetas si rasfoieste un catalog ikea. Isi sterge lacrimile iar pe ultima o gusta.
Sunt mandra de cum inchide el cercul dramatic si sunt sigura ca invata prin plansul asta asistat sa-si gestioneze neputintele. Iar eu imi invat, ca mereu, binecuvantarile.

duminică, 16 iulie 2017

Dulceata de lamai

Am facut o dulceata de lamai amara ca viata uneori. Scria pe net sa tin lamaile in apa vreo 8 ore sa iasa amareala din ele, dar eu le-am gemuit din prima ca uite nu stiu sa traiesc incet.
O sa mananc asa cate un varf de cutit la micul dejun si-o sa-mi fie draga amareala ca un proces de constiinta.
Am mai marinat 9 ardei iuti, am copt niste chiftele de dovlecel date prin faina de orez si-am facut cea mai buna salata orientala din lume. Cate minuni sa faci intr-o zi caniculara?
A venit toma sa-mi sopteasca ceva la ureche, iar eu am zis: go find yourself an art activity to do because it s not the time for tablet now.
Si el a zis: how did you know I wanted to ask to watch?
Pai fiindca te iubesc, am raspuns eu mai mult ca o ghidusie.
Iar el iritat a zis: no it's not because you love me. If you love me, then you have a heart and you let me watch directly, but I guess you knew what I want because I always want to watch, right?
Am zambit si-am zis: both.
Iar el m-a pupat pe umar si s-a asezat sa buchisim o opera de arta cu farfurii de hartie, foarfeca, perforator si sfoara.
Apoi mi-a comunicat cu seriozitatea lu tacso: mami am pentru tine un job important. Trebuie sa ma ajuti intr-o situatie.
Desigur, m-am aratat eu plina de interes.
Jobul tau este sa-mi faci curat in camera cu jucarii, ca sa nu ma mai certe tati pentru debandada de acolo.
Pentru seriozitatea cu care imi oferise jobul, i-am zis. I'll try, I cannot promise.
I understand you cannot promise. You are pregnant. So if you cannot bend, you'll just tell me where to put each toy and I pick them for you.
Mersi mult toma, batem palma.
You got the job, pare el sa-mi spuna cu ochii zambind a incredere.
Si mergem la a 5a baie pe ziua de azi inainte sa lasam noaptea calda ca o paine sa ne transpire visele inca o data.


sâmbătă, 24 iunie 2017

cu Toma despre inceputul oamenilor

Auzi tati, cum a l-a pus doctorul pe bebe in burta la mami?
Ei, toma, aia e treaba tatilor. Ei pun o samanta, care intalneste un ou. Apoi doctorul doar confirma ca totul e in regula si din oul ala creste un corp cum ai crescut si tu.
Si samanta aia cum se pune acolo?
Eeei, e un proces..
Toma face o paranteza: uite 'proces' alt cuvant pe care nu il cunosc.
Tati continua: un proces numit love making.
Aha, love. Pai if it's a girl I will love her very much and if it's a boy.. ok, I will also love him although I wish for a girl. But ok, continua el judecata, when he will be 5, me 10, I'll teach him all the cool stuff I know.
Exactly, ne bucuram noi ca ne-am indepartat macar pt moment de samanta, you will be the master of all the cool stuff at that time.

A doua zi, intr-un moment de liniste noua, Toma revine: mami, cand ti-a pus tati samanta aia inauntru? Cand dormeam eu?
Da, raspund eu spasita.
El se uita in el - cu dezamagirea cu care l-a ratat si pe mos craciun, mosu ala suspect care prea stie toate casele- si abandoneaza subiectul, not for long, I'm afraid.


marți, 20 iunie 2017

lire in circulatie si menta proaspata

toma, hai pe strada rupta sa luam legume si fructe.
imi iau bani sa-mi cumpar o masina de curse cu telecomanda, se entuziasmeaza toma si aduce 2 monede de o lira si o bancnota valorand cat un sfert din bogatia monedelor.
of toma, banii aia nu ajung de o masina de curse. Mai bine luam niste vopseluri si pictam o masina pe hartie.
pe care sa o transform ca prin magie intr-una adevarata?
of, si de etapa aia ai trecut, dar da, putem sa ne imaginam.
auzi, maybe I will find a kind guy who will sell me a racing car not very expensive.
toma, nimeni nu o sa-ti vanda o masina pt doar 2 lire jumate. e peste puterea kindness-ului. Kind esti tu cand ma intelegi si alegi sa cumparam vopsea.
hai ca vedem, conchide toma cu indulgenta.
ajungem pe strada rupta. Inainte sa merg la mosul care vinde mere, constiinta ma trage spre ghereta cu lacuri, vopseluri, pensule si dizolvanti. imi explic nevoile, toma cere 3 culori de vopsea: albastru, rosu si golden. Goldenu costa 25 de lire, cat 4 kg de mere. nu pot sa dau inapoi. copilu stie ce caroserie vrea.
un lipici, o spatula, 3 cutii de vopsea: 42. Dau 40 si-l pun pe toma sa contribuie cu lirele lui.
Vanzatorul e magulit. Nu poate sa primeasca din mana intinsa a copilului. Eu insist. Omu pune mana la inima si zice: nu-mi trebuie. Toma declara: he is kind.
He is toma, but we cannot play this game with everyone till we get a racing car.
mergem la mosul cu mere, apoi la caruta cu ardei, dovlecei si rosii.
hai si un buchet de menta desi nu mai am maini pentru atatea cumparaturi.
hai si juma de kil de prune altoite, 1 kil de banane si 10 lipii.
Burtosu care vinde banane e in forma: moama toma, daca nu-mi pun camasa buna data viitoare si facem o poza io cu tine langa caruta mea cu banane. Sa mor io de nu we go viral!
Las traistele langa taraba unui nene care vinde detergenti si sampoane. Il rog pe toma sa-i dea lu nenea ala o lira contra unei pungi mari de plastic, unde sa pun toate cele 12 pungi cu de-ale gurii.
Omu zice: tine-ti banu manca-l-ar nenea ca-ti dau punga de drag.
Toma confirma: he is kind too.
I know he is, but he's making us a favor so give him the money.
Toma insista ca un cavaler. Omu ia moneda si o pune la inima.
Toma, mandru de tranzactia lui spontana: i-am dat si bine ca i-a luat ca poate are un copil acasa.
Eu plang.
Toma continua: si copilul lui daca pune moneda sub o foaie de hartie si apoi coloreaza cu un creion moale, poate sa obtina forma monedei.
Pun zambet peste plans.
Ai dreptate toma. Ce frumos iti sta cu buchetul asta de menta in brate. Iti fac o limonada cand ajungem acasa.

duminică, 18 iunie 2017

coincidente negrabite si tihna cu gust de trestie de zahar

in ultimii 12 ani am impletit joburi, am jonglat cu oportunitati sau m-am incorsetat in functii initial convenabile, apoi sufocante. am investigat erori bancare, am citit povesti, am scris ghicitori, am conferentiat, am regizat un experiment teatral, m-am dat dea berbeleacu, am facut teme cu copii, am gatit bomboane de ovaz in cateva scoli ale lumii, am implementat programe educative, am cantat, am facut workshopuri cu mame si bebelusi. m-am ramificat in toate directiile sufletului indiferent de tara, de limba, de bariere.
am devenit mama si l-am amestecat pe toma cu toate nevoile mele creative, astfel ca de colo pana colo ne-am intamplat impreuna, la job si acasa, in parcuri sau in clase, in temeri si in certitudini.
cu a doua sarcina insa am ales sa ma opresc un pic. sa ma dau jos din trenul grijilor pentru lume, in statia grijilor pentru mine.
astfel ca las timpul sa curga cum stie el, nu-l grabesc cu deadelineuri, gatesc cu mai multa dragoste, explorez ingrediente, m-am apucat de cursuri gratuite on-line, plantez flori, vizitez oameni dragi, sunt flexibila.
n-am garantii financiare, n-am rezerve, n-am backupuri materiale. am incredere. merg in directia viselor, imi ascult corpul, il pup pe toma mai des, il cert mai rar. improvizez o rutina zilnica de la care ne abatem cu detasare, daca momentul cere un focus nou.
nemultumirile de circumstanta nu mai apasa ca in zilele stresante. timpul trece cinstit, ieftin dar nepretuit. 
azi am fost in parcul in care urmeaza sa citesc povesti pentru copiii din cartier. mi se pune la dispozitie un chitarist care sa ma ajute sa atrag audienta de partea magica a universului. un baiat talentat, care a invatat sa cante la chitara singur, de pe youtube. un spirit necontaminat.
m-a surprins extraordinar intalnirea cu el. sunt sigura c-o sa fie un proiect bun si abia astept sa expun egiptul la ce nu stia ca-i trebuie.
si ma gandesc ce frumos rasar coincidentele negrabite. cum se leaga colaborarile spontane si cum materialul cade in plan secund ca o eventuala rasplata a unui efort demn de remunerat. si cum nici nu conteaza gradul de fezabilitate al proiectului.
si merg sa celebrez viata inca o data, cinstindu-mi copilul din strada si copilul din pantec cu un suc de trestie de zahar.
ce gust bun are tihna.

duminică, 11 iunie 2017

inimi cu picioare

incep ziua cu un interviu despre o posibila colaborare cu o librarie noua, angajandu-ma mai mult moral decat fizic sa citesc povesti copiilor din cartier.
Am fost in egipt si in viata in general in egala masura intervievatoare si intervievata, deci nu mai am de mult emotii in legatura cu ce rezultate poate sa aduca o intalnire - de afaceri, s-o numim plastic.
daca angajez, nu promit si nu amenint. daca ma angajez, nu cersesc si nu ma vand.
Schimb rolurile in functie de ce imi rezerva viata. Uneori sunt eu la carma, alteori fac cu mana vaporului cu oportunitati si sar in el cu entuziasm.
azi ma intervieveaza o gagicuta mai tanara ca mine, bine intentionata, senina dar trista pe dedesubt, onesta si fragila.
Discutam posibilitati, ma pliez pe nevoile eventualei fise a postului, ea se relaxeaza.
Am facut mai mult free lancing decat a facut ea scoala, deci simt s-o pun in garda cu eventualele riscuri ale proiectului pe care il gestioneaza.
Apoi dezbatem niste probleme de suflet, ea nu era gata sa planga, dar eu imi cunosc atributele de vraci si ii spun ca poate sa planga. O imbrartisez.
Se deschide. Aprofundam. Imi spune: ce draguta esti. Nu e corect ca am divagat de la aspectele profesionale ale interviului.
Stiu, raspund. Dar suntem inimi cu picioare, nu femei de afaceri.
O ghidez un pic, nu stiu cat am ajutat, dar ea zambeste. Poate si-a mai clarificat din dileme cu intalnirea asta. Ne intoarcem la pretul corect al colaborarii noastre. Eu cer mai mult decat calculase ea. Ii spun ca stiu cat valorez si nu mai pierd timp sa conving angajatorii de abilitatile mele. Ea ma asculta ca o sora mai mica si noteaza moale cu creionul in agenda ei pe care scrie life is a journey, pretul corect.
In tot timpul asta toma rasfoieste 3 carti, mananca un mar, da 1 tura de parc si vine sa ma traga de mana ca ma intind mai mult decat subiectul interviului.
Ii spun si ei: copilul meu simte ca noi am inceput aici o sedinta de terapie si ma intoarce la negociere.
Batem palma ca doua surori, eu sper mai mult sa-si rezolve problemele personale decat sa dam lovitura cu storytelling-u, desi sunt sanse sa se lege amandoua, daca alah e baiat de treaba desigur si nu cu obrazu gros pe sub barbile ca taciunii.
ma plimb cu toma plictisitul prin parcul larg gata sa se umple cu povestile mele.
Promit o inghetata si ma tin de cuvant.
Mersi mami.
Mersi toma for being the sweetest boy.
Mergem pe strada negotului meu preferat.
Cumpar juma de kg de ceapa, juma de fasole verde, o mana de piersici, un pepene, 10 lipii, 1 kg de rosii. Negociez mai abil ca saptamana trecuta, nu intru aproape in niciun conflict.
Toma cere o pereche de crocsi contrafacuti si fiindca tot deranju costa un eur jumate, ma conformez deschisa la inima.
Intram in cascarabeta cu slapi, imi asez burta in 4 luni pe un scaun jerpelit, iar toma se aseaza pe jos, la racorica.
Ne luam amandoi 1 minut de umbra buna si asteptam in aceasta cabina de proba mai generoasa ca ramadanu.
Tarlicii stralucesc ca marea mediterana si-i luam cu banu jos.
Car eu pepenele se ofera toma recunoscator.
Mersi toma, tu cara jumatea de fasole c-om gasi un golan sa ne urce sarsanalele intr-un taxi si sa incheiem dimineata aceasta productiva.




vineri, 2 iunie 2017

Intimitati

De unde sa incep?
Egiptul se umple vara de soparlite care iti intra in casa prin balcon. Poti sa mori de panica la ceas de seara sau poti sa le lasi linistite sa-si vada de drum pe peretele din dormitor. Nu sunt toxice, nici nu musca, de altfel nu cred ca se apropie de oameni, dar mananca si ele o insecta ceva de prin spatele unui dulap prafuit.
Tatalutoma a izolat un gecko dinasta intre plasa de tantari si fereastra, astfel incat biata reptila sta in dreptunghiul asta de metru pe juma de metru de vreo 3 zile.
Am discutat indelung soarta lu ala micu, ca sunt si eu mama si ma gandesc la familia reptiliana care ii duce dorul. Tatalutoma a argumentat ca asta e lectia pentru restul familiei lui, sa stea in banca lor, sa populeze alti pereti, nu sa ne imaginam noi cum ne incaleca in somn. Si ca nu moare ca respira ca belferu prin pkasa de tantari, iar fereastra e de treabs, nu apasa.
Toma empaticul, pledeaza si el pentru eliberarea lu gecko. A facut tatalutoma o gaura in respectiva plasa de tantari, deschizand cealalta fereastra, sa iasa prapaditu ala facut sandwich. E uite ca el nu iese. Ii place asa intre plasa si geam.. se uita la noi cum ne omenim liberi in dormitorul din care l-am alungat.
Tomaaa, iesi din cada si hai sa-ti iei pijamaua pe tine.
Nu vreau sa ma vada gecko in pielea goala.
Hai ma toma ca si tu tot fara chiloti l-ai vazut in rama. Si el nu s-a mai vaitat.
Si el are penis?
Ei.. nu cred ca are. Astia depun oua, e altfel la ei, cred.
Si pipi pe unde face?
Ei.. transpira asa si gata.
Hai ma mami..
Peste 2 min il gasesc pe toma in dormitorul alaturat, citind despuiat pe un scaun, departe de privirile indiscrete ale lu gecko.
Si as pune o poza cu despuiatul meu adancit in lectura de seara, in mijlocul unui maldar de jucarii, pe scaunelul lui portocaliu, daca nu m-as teme de conservatorismu probabil ca foarte bine intemeiat al lu tacso.