Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2015

surpriza peste plans, speranta peste pierzanie

se tot aduna intamplari nepovestite, rasete neimpartasite, lacrimi nejustificate. vine viata noua ca un tavalug peste ele si poate bine ca vine, ca uneori povestile sunt atat de intense ca doare nararea lor imediata.  o tanara de varsta mea a fost impuscata mortal in timp ce depunea niste flori in piata tahrir, in memoria martirilor revolutiei de acum 3 ani. mi-e rusine de oamenii care zic: pai daca a mancat-o undeva sa mearga acolo dupa ce protestele au fost interzise prin lege. mi-e rusine de democratia lor mintita, de necunoasterea lor larga, de copilul ei de 4 ani la care mami nu se mai intoarce. a plecat cu niste flori in piata si a murit sa mai vina. ceva nu ma lasa sa ma lepad de rusinea asta. o port cu mine in taxi, la scoala, pe strada, incerc sa inteleg de ce oamenii cu acelasi sange ca al moartei, pot sa-si vada de viata, pot sa-si iubeasca tara si sa-si aduleze conducatorul, sa creada toate meschinariile politiei si sa nu faca schema logica a adevarului. nu ma aj

de ce mi-e frica de timp?

m-a trezit la 7 tatalutoma, decupandu-se din pat si soptindu-mi ca trebuie sa fuga. am zis: really? si am intentionat sa adorm la loc, langa toma, dar el mi-a soptit iar: eu cu ce ma imbrac? ooff, am zis: iei camasa aia bleo! care.. unde? hai ma, e in living, ti-am aratat-o ieri. bine bine susura el.. si cu mai ce? m-am trezit, l-am primenit cu pantalonii de la nunta si botez. vezi ca te-ai ingrasat. stiu zice el, imi asum. nu l-am mai certat. am incropit o omleta cu broccoli, vorba lu toma expertu: bruocolei, si-o cafea. am urcat pe acoperis sa verificam rasadurile. am luat camera foto dupa noi, sa-i fac niste poze cinstite de campanie parlamentara, fiindca imi place cum ii stralucesc ochii cand mai rasare cate o ridiche. ziua i se anunta lunga si grea. vezi sa nu uiti sa mananci si sa bei peste zi. si nu te mai scarpina in cap cand esti stresat. nu mergi sa minti pe nimeni acolo. aoleu cori, 200 people joined. n-are nimic, tu tot ala esti. nu intelegi, capacitate

rasucind la bucle si sporovaind

il aduc de la baie in prosop si-l depun pe pat, intru imbracare si pregatire de somn. fuge gol la coltul cu blocul de desen si se apuca de niste scrijelituri. ma duc dupa el, trag maneca peste mana cu creion, nu se opune. ma intind pe pat langa el, istovita. lasa creionul si se intinde si el. ma mangaie pe piciorul gol. il las. invata despre corpul unei femei. imi place ca nu-l dezamagesc. am un motiv in plus sa raman tanara. o vreme tacem amandoi. apoi imi zice: mami, alex? da mami. iti place de el? tace. is he nice? tace matur. il intreb: dar leo? zambeste strengareste, cumva bucuros c-am schimbat subiectul. leo e prietenul lui de boroboate, iar alex e colegul lui neimpacat. am inteles ca il doare inca pentru alex. mami, sleep! imi zice el, constient de sine. bine..  am stins lumina, am aprins veioza, m-am asezat cu tamplele langa ale lui. bdigabdiga mami? bdigabdiga mami. bdigabdiga clock? intreaba el si-mi contureaza fata trasand un ceas imaginar,

rasucind la bucle si sporovaind

il aduc de la baie in prosop si-l depun pe pat, intru imbracare si pregatire de somn. fuge gol la coltul cu blocul de desen si se apuca de niste scrijelituri. ma duc dupa el, trag maneca peste mana cu creion, nu se opune. ma intind pe pat langa el, istovita. lasa creionul si se intinde si el. ma mangaie pe piciorul gol. il las. invata despre corpul unei femei. imi place ca nu-l dezamagesc. am un motiv in plus sa raman tanara. o vreme tacem amandoi. apoi imi zice: mami, alex? da mami. iti place de el? tace. is he nice? tace matur. il intreb: dar leo? zambeste strengareste, cumva bucuros c-am schimbat subiectul. leo e prietenul lui de boroboate, iar alex e colegul lui neimpacat. am inteles ca il doare inca pentru alex. mami, sleep! imi zice el, constient de sine. bine..  am stins lumina, am aprins veioza, m-am asezat cu tamplele langa ale lui. bdigabdiga mami? bdigabdiga mami. bdigabdiga clock? intreaba el si-mi contureaza fata trasand un ceas imaginar,

sesiuni de suflet

pe langa suta de copii de gradinita in responsabilitatea mea directa, din cand in cand imi sunt adusi sub nasul ascutit, niste copii de clase primare, pentru o discutie preliminara vreunei pedepse severe. asta fiindca am cerut sa fiu consultata si sa-i mai scutesc de urecheli, de telefoane acasa, odata dezbatuta premisa pedepsei. discutiile sunt mereu interesante, cumva ajung la sufletul copiilor din prima, iar ei reusesc sa nu ma minta. mourat are 9 ani si e pedepsit zilnic, fiindca isi impinge colegii ori ii ofenseaza. vine relaxat la mine fiindca stie ca nu-l amenint. il intreb in ce s-a mai bagat azi, iar el raspunde ca un coleg l-a impins, iar el a impins inapoi, cu putere. impingi des cu putere? nu des, dar cu putere! vrei sa-i doara? nu vreau, dar sunt puternic. te uiti la desene violente? ma uit la riesling. ai maa!! da.. si ridic greutati! parintii tai stiu? da stiu! cat ridici? intre 20 si 40 kg. (are cam 35 kg..dupa estimarile mele, deci ma

copiii zilei mele de azi

scriu pe fuga cateva calde peste reci, zambete peste ofensele zilei, rasete peste plans. iarna de afara picura marunt o ploaie bizara, peste praful rece care n-o sa plece nicaieri niciodata. iarna din casa e fara ploaie, dar tot cu praf- care cu niste speranta o sa plece in weekend, cand mi-am planificat curatenie generala. scriu aici, sa ma fac ca promit! farida, o fetita de 5 ani, a facut pipi pe ea la scoala. ingijitoarea m-a chemat la baie, unde am schimbat 2 vorbe cu ghinionista, am asigurat-o ca e totul in regula si ca merg sa-i aduc -de unde de neunde- haine noi. n-avea decat o pereche de colanti in dulap. karim a dat din cap ca pot sa iau pantaloni de la el din sertar, iar toti colegii din clasa au apreciat gestul lui. nimeni n-a gasit potrivit sa faca vreo gluma, iar eu mi-am luat niste secunde sa fiu mandra de copiii mei maturi. farida, condamnata sa ma astepte in baia rece, a refuzat blugii lui karim si a zis ca sunt suficienti colantii. esti sigura? a dat din

zi cuminte de sfarsit de vacanta

ma astern la scris, ca asa datoare suuunt! bucataria ma cheama in rastimpuri sa fac urmatoatele verificari: cuptor randul 1: cartofi cu morcov si dovlecel, in apa cu ulei de masline, foi de dafin, miere si sare. am de adaugat niste usturoi si-un strop de bere. randul 2: ardei copti, pe care ii dreg la final cu otet, ulei de masline, usturoi si marar. pe aragaz am 3 porumbi la fiert, la care merg regulat, ca sa nu scada apa si sa-i compromit. copilul zace pe canapea, pe burta, cu picioarele incrucisate si cu barba in palme, urmarind cu interes un filmulet despre furnci care cica marsaluiesc cate 2, cate 3, cate 4.. sa nu le prinda ploaia. bine de stiut! s-a scurs si vacanta asta. parca mai ieri saptamana faceau mamaiaia si tataiaia de la pucioasa, craciunul craciun si se pupau la statuia lu tutancamon, toata poleita in aur, ce-am sa va mint? viata era rotunda si casa mirosea a bunatati romanesti. tuica era tuica, zacusca se topea pe lipie in drum spre oameni.  noroc c

cum treci iarna la cairo

s-a lasat frigul si peste cairo. umbla asa un vant nisipos, cu vreo 37kph, spun cercetatorii, da cine sta sa-i verifice? casa e rece ca o privire de profesor examinator la admitere la teatru. sfidez ipoteza asta neprietenoasa la fel cum am sfidat-o si pe cealalta, cand mi-am turuit cu incredere repertoriul, le-am strecurat si o poezie scrisa de mine, apoi m-am unduit pe niste latino, ei mi-au zis multumim frumos, poti sa pleci. eram admisa. ehei, ce rol si viata asta! am cumparat ieri un radiator, sa nu mai inghete curul de copil la baie, scuza-ma mami pentru insistenta jargonica cu care trec si in 2015. merg pentru cumparaturi ieftine intr-un magazin al fratiei musulmane. niste baieti cu barba, fara carte, sau ma rog, fara carte de care stiu eu sa citesc.. ma scaneaza cu suspiciune. magazinul e dispus pe 3 etaje, fara scara rulanta, un model comunist, nefavorabil femeilor sau copiilor, deoarece ei constituie in acceptiunea barbosilor, clasa inferioara, tacerea necesara.

promisiuni de cana noua

mi-am luat o cana, ca o ulcica eleganta, sa-mi beau in ea toate cafelele din 2015. mi-am propus o casa mai curata. o sa intocmesc niste reguli de utilizare pentru fiecare camera in parte. ia sa vezi cum spal vase o data la 2 zile si dau cu mopul la saptamana. sa vezi cum pun rufele curate in dulap, imediat ce s-au uscat. nu va mint. apoi, ma asteapta niste carti romanesti in biblioteca, asa ca o sa le onorez cu grabire, ca parca prea m-am luat cu scrisul si-am neglijat citeala, vorba lu draga de mamaia. l-am vazut azi pe prietenul meu care doarme pe strada. nu mai era singur pe patul de carton. il vizitau 2 tanti, rude, neveste, mame, ceva. ii adusesera un ghiveci cu busuioc si asa frumos le statea la un ceai cald pe trotuar toti 3. ne-am salutat cu inimile. m-am bucurat mult. am trecut si pe langa tanti care ma fura la cantar si pe care n-o mai vazusem de vreo saptamana. ne-am pupat ca doua surate care nu s-au mintit niciodata. apoi m-am ciondanit cu tatalutoma care z