Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din septembrie, 2015

because

citesc ca cica sa nu lasi micile drame de peste zi sa te darame. ca esti aici sa faci lucruri mari. ei poftim! cu gandul asta, imi fac un breton. toma la intrebarea: iti place? raspunde senin: not so much. sa speram ca tacso e mai generos. mi-am luat si o fusta albastra si o bluzita galbena, iar de pe facebook aflu c-am facut alegerea toamnei 2015. uite cum magazinul de chilipiruri din cairo da iar trendul pana la bucuresti. inseamna ca sunt pe valul potrivit. dau peste o poza de la la nunta. imi place bucuria proaspata de pe fetele noastre. imi place ca cine nu era proaspat, s-a salvat intre timp. viata invinge. toma construieste in lumea lui de cuburi, dand sensurilor mele vechi sensuri noi si haioase. de parca toate incep azi. mami, you don`t shout? of toma, i m sorry if sometimes i shout. si-l pup pe cap si ma doare varstnicia lui devreme. i don`t want to shout, but when you lay down in my office and people are entering, it is not nice for me to push you away and you to la

cum adica inghetata de morcov?

ei cum adica inghetata de morcov? uite asa bine. un morcov ras si 2 banane, in blender, cum ma vezi si cum te vad si in congelator cu maclavaizu. altfel, ziua a curs cu dans, cu spalat de jucarii in cada, cu balaceala in piscina sparta de pe acoperis. am pictat jumatate de punga de taitei, iar cealalta jumatate am gatit-o cu rosii si dovlecei. de la un radio italian am aflat niste vorbe destepte rostuite de papa francisc asta, care uite s-a intalnit cu obama cat faceam eu niste plastelina de casa. la intrunire s a dus si presedintele egiptului. nu ma doare dac-o fi deschis si el gura p-acolo, iar la radioul lu papa oricum nu l au pomenit, ca nu l cunosc personal oamenii, na, ce vrei? mi-a zis toma de pe olita: i can smell the sea. zic ce bine de tine in mijlocul orasului. cred ca e de la pipi. s a uitat la niste desene, apoi  a inchis laptopul si mi-a zis: i think it s enough. i will sleep now. hai ca esti baiat descurcaret. iti cunosti nevoile. m-a chemat pe perna, langa el. u

toma si asezatul in fraza

o sa scriu la voia aducerii aminte, cateva din replicile lui toma, sa nu mi le fure uitarea. azi la locul de joaca a ingropat 2 monede in nisip. cand ne-am intors acasa, l-am intrebat: pentru cine le-ai ingropat, pentru gradinar? for everybody, a zis el samariteanul. ieri se juca tenis cu tacso si mingea s-a dus la bucatarie. cica: ups it went in mami`s kitchen! adevarul e ca aproape numai eu intru in camera aia. am si pus un mesaj cu welcome, deasupra chiuvetei pline de vase. sunt o prietenoasa si eu. noaptea se trezeste si zice: i need to drink some big cold water, so that i feel better. hai ma vorba lunga ca ne fuge somnu pana asezi tu in fraza. il musca un tantar. mami, we have a meskito. i know, ii raspund, gata de atac. kiss it and put me some saliva, vine tot el cu solutia. mami, where is your reading? se refera el elegant la tableta pe care am pus-o deoparte. m-am certat cu tasco si el a zis: tati, say sory. tacso a stat mandru. el a continuat: you have to pretend! s-a

despre siria, cu bucurie

ai vazut ca ti-am pus steagul siriei la panou? o intreb pe profesoara clasei de bebelusi, in timp ce discutam despre programa curiculara pe care as vrea s-o implementeze in clasa ei de sugari cu mintea gata de stimulare. am vazut mis corina, multumesc. am intocmit o schema a echipei de cadre, in care am pus la loc de cinste steagul romaniei, al finlandei, al rusiei, algeriei, egiptului, siriei, canadei si am scris acolo cu mana mea ca facem treaba mai buna impreuna decat separat, vorba lu furdui iancu. auzi, cum ai venit din siria? am crescut in arabia saudita, unde muncea tata. parintii mei au divortat acum 3 ani, tata a ramas acolo, iar mama egipteanca, a venit acasa. eu am mers in siria, unde mereu m-a tras inima. aoleu, ai crescut in arabia saudita? o intreb eu mandra de tricoul ei semitransparent azi si de parul ei liber. da da, cu val pe chip de la 12 ani. pai cum asa? pai fiindca la scoala sau pe strada fetele n-au voie sa-si arate corpul sau capul. numai ochii sunt desco

cautari de sine, binecuvantari si alte maruntisuri

ma lupt cu mintea-mi sa ma debarasez de griji. fac o crema de dovleac, cu mult patrunjel si usturoi crud. desenez cu toma, el dinozauri, eu flori. fac curat in casa, toma vede insa lucrurile mai creativ de-atat si rastoarna jucarii si carti pe podea. ma rastesc, el se uita in tavan si umfla obrajii. e satul de invataturile grele ca litera m. isi scrie numele: o, t, un m anevoios si un a asumat. nu-l grabesc, nu-l corectez. e cautarea lui. iau si eu un stilou si incropesc un calendar al mintii; trec in el tot ce m-ar tine sanatoasa. scriu repede, de parca asteptam de mult sa umplu rubricile astea ale armoniei sinelui. planific sa ma ingrijorez mai putin, sa respir corect macar miercurea, sa fac yoga macar martea si joia, sa beau vin duminica si sa pictez vinerea. sa merg pe acoperis sa-mi scriu visele lunea, iar martea sa fac curat la baie. sa-mi aud parintii macar vinerea, iar prietenelor de suflet sa le scriu mai des. imi ordonez binecuvantarile in functie de inima, minte, casa si job

din of in of peste punti subrede pana la luna si inapoi

trece clasa lu toma ca un tren de copii prin gradinita, cu mogaldete tinandu-se de umeri si tintind spre locul de joaca, uu cichi cichi cichi..uuu ma pitesc. toma arunca o privire plina de speranta in birou. privirea nu-i aduce nimic. doar imi rupe mie inima. sta acolo in tren, cu mainile pe umerii unui coleg, si-si vede fara rost de drum,  catre o gara pe care n-a ales-o el. ma ghiceste prin gard si ma striga plangand. merg si-i pup manuta ca o caisa coapta bine, printre ulucile verzi. el imi spune: i don't want here. raspund ca asa e in viata. mai si doare. dar mami il iubeste, iar cand termina treaba, ne imbratisam. nu e ca si cum as atribui prea mult romantism momentului, dar incerc sa masor cu constiinta mea cam cat doare gandul lui si pana cand. vorbim in fiecare seara despre jobul meu si universul lui, luate impreuna, despre cum nu ma pot concentra daca el imi misuna intr-una prin birou si cum e nedrept fata de ceilalti copii, ca el sa-si pupe mama la fiecare 5 minu

who built the man?

imi place cum se uita toma pe fereastra in adancul lucrurilor. cum capteaza din unghiul lui de cuprindere initiatica, detalii vii sau inerte, pe care le desleagam dis de dimineata, ca sa tapetam ziua cu sens. lunile se inghesuie unele intr-altele si uite grabis grabis parca-l vad implinind 3 ani rotunzi ca iubirea nemintita. - tati, who built our building? - a man, long ago. - and who built the cars? - some chinese man.. nowadays. - and who built the MAN? - oo, there are few theories about that.. - who built TATI? - ghedu and teta [ bunic si bunica in araba] - and who built MAMI? - mamaia and tataia - and who built Toma? - who do you think? il intrebam amandoi - Pucioasa raspunde el nesigur. There is a good amount of Pucioasa in you, but you were built here in Cairo!  Beau o gura buna de cafea si sunt buna de plecare, desi magulita de existentialismul conversatiei. El il pupa pe tati, apoi ma invita si pe mine sa fac la fel si iesim pe usa. Ce zic

in joaca pe scena mare

se joaca toma cu o curea de piele si-un taxi de lemn. cureaua e strada pe care goneste taxiul. zic uite sa nu ma mai invinovatesc ca nu i-am luat masini si piste. termina cu taximetria, apoi isi baga cureaua in chiloti la spate, ca o coada si-o ia la galop. e frumos cum se descurca sa nu se impiedice si-mi spune: i'm a horse, mami. si eu zic bravo. gata si galopul, isi prinde cureaua de masina lui ca o placa de skateboard si-mi zice: i need the car to be a horse. sigur, raspund in timp ce intind niste rufe la uscat. il aud vorbind in locul masinii: ok, i will be a horse. cum e el si taximetrist si cal si masina, toate in 5 minute si-o curea. you washed the yoga t-shirt? ma intreaba el de nicaieri, ca sa inteleg ca oricat de patruns ar fi in inchipuiala lui, e mai prezent ca oricand. ii spun ca asa facem, spalam hainele dupa fiecare purtare, sperand eu sa cresc un responsabil. el intinde pe pat un prosop bej si unul albastru si-mi spune: i did a beach for doggy and rabbit. imi am

sa nu lasati povestile sa moara

coc niste vinete in cuptor, sa uit ca ma doare capul. ma lungesc langa toma dormitul, sa fur niste liniste. o furnica isi croieste drum spre obrazul cu somn si-o razgandesc la jumatate. sa ma ierte tibetul ca n-am gasit intelepciune s-o crut. scriu cu opinteli, de parca refuz sa merg inainte pe calea tabletelor. sau poate ca tabletele astea au fost create ca sursa finala de divertisment. ele te tin ocupat fara sa te implici. nu dai, primesti numa. creierul se spala intr-o singura directie. net sa fie, ca apoi se ocupa google de tot ce nu stiai ca-ti trebuie. numa sa le dai numarul de la pantofi si numele de fata al lu maica-ta, ca iti aduc ei la nas marfa, jocu. te zgandara ei unde urmeaza sa te manance, dupa ce-ti vor fi facut portretul gandurilor robot. hai ca iar am divagat. asa ma supar eu cateodata pe progres de teama c-or sa piara cartile. c-or sa stea copiii ca stancile cu tablete in maini si-or sa uite sa se priveasca, c-or sa moara povestile gurilor, c-o sa ne plimbam goi