Treceți la conținutul principal

sesiuni de suflet

pe langa suta de copii de gradinita in responsabilitatea mea directa, din cand in cand imi sunt adusi sub nasul ascutit, niste copii de clase primare, pentru o discutie preliminara vreunei pedepse severe. asta fiindca am cerut sa fiu consultata si sa-i mai scutesc de urecheli, de telefoane acasa, odata dezbatuta premisa pedepsei.
discutiile sunt mereu interesante, cumva ajung la sufletul copiilor din prima, iar ei reusesc sa nu ma minta.
mourat are 9 ani si e pedepsit zilnic, fiindca isi impinge colegii ori ii ofenseaza.
vine relaxat la mine fiindca stie ca nu-l amenint. il intreb in ce s-a mai bagat azi, iar el raspunde ca un coleg l-a impins, iar el a impins inapoi, cu putere.
impingi des cu putere?
nu des, dar cu putere!
vrei sa-i doara?
nu vreau, dar sunt puternic.
te uiti la desene violente?
ma uit la riesling.
ai maa!!
da..
si ridic greutati!
parintii tai stiu?
da stiu!
cat ridici?
intre 20 si 40 kg.
(are cam 35 kg..dupa estimarile mele, deci ma ingrijorez cand aud cat ridica)
ai habar cum sa ridici corect?
nu.
vezi ca daca nu indoi genunchii, poti sa-ti rupi coloana. stii sa google?
wikipedia u mean? I know, of course.
perfect. trebuie sa citesti despre regulile de ridicare a greutatilor, ca sa nu-ti distrugi coloana si sa poti sa faci performanta.
o sa citesc.
flotari faci?
cu o mana!
uau. poti sa-mi arati?
se aunca pe podea si face vreo 3. 
sunt impresionata si-l opresc.
pot 20.
te cred. cum l-ai jignit pe colegul tau azi?
i-am zis ca e fiu de mincinos.
ii cunosti pe parintii lui?
nu.
atunci nu e corect! in primul rand, nu poti sa ofensezi in avans niste oameni pe care nu i-ai vazut in viata ta, iar apoi ei fiind adulti, din principiu merita niste respect.
stiu asta.
ok. deci ca regula: schimbul de replici cu un coleg de seama ta e ok, dar luatul de ma-sa si de tac-su te pune in pericol si zambetul meu nu mai e de ajuns ca directoarea sa nu te trimita acasa.
ok.

te scuzi cand gresesti?

da.
e important! ca daca simti c-ai gresit, un scuza-ma te scuteste de excursia la mine sau de pedeapsa finala.
imi place excursia la tine.
si mie. hai sa facem o poza si nu uita sa flexezi genunchii atunci cand ridici magaoaia aia de douajdekile. nici nu vreau sa ma gandesc.
bye bye miss.

Comentarii

  1. Copiii nu au voie sa ridice greutati pentru li de taseaza coloana. Urmeaza sa ramana si mic de inaltime. Te rog avertizeaxa-i pe parinti

    RăspundețiȘtergere
  2. Copiii au interdicție totală la ridicări si extensor. Flotările sunt excelente.
    Un copil cu apetență pentru acest fel de efort ar trebui să aibă un preparator fizic care să îi facă un program. Nu ar trebui să fie costisitor, dacă este disciplinat sunt suficiente două ședințe pe săptămâna de câte o oră

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet