zi cuminte de sfarsit de vacanta

ma astern la scris, ca asa datoare suuunt!

bucataria ma cheama in rastimpuri sa fac urmatoatele verificari:

cuptor randul 1: cartofi cu morcov si dovlecel, in apa cu ulei de masline, foi de dafin, miere si sare. am de adaugat niste usturoi si-un strop de bere.

randul 2: ardei copti, pe care ii dreg la final cu otet, ulei de masline, usturoi si marar.

pe aragaz am 3 porumbi la fiert, la care merg regulat, ca sa nu scada apa si sa-i compromit.

copilul zace pe canapea, pe burta, cu picioarele incrucisate si cu barba in palme, urmarind cu interes un filmulet despre furnci care cica marsaluiesc cate 2, cate 3, cate 4.. sa nu le prinda ploaia. bine de stiut!

s-a scurs si vacanta asta. parca mai ieri saptamana faceau mamaiaia si tataiaia de la pucioasa, craciunul craciun si se pupau la statuia lu tutancamon, toata poleita in aur, ce-am sa va mint?

viata era rotunda si casa mirosea a bunatati romanesti. tuica era tuica, zacusca se topea pe lipie in drum spre oameni. 

noroc ca ma cheama cuptorul cum am precizat si nu mai am timp sa plang.

dimineata in care toma s-a trezit si nu i-a mai gasit in dormitor, sau clipa in care un nene pe strada a fost confundat cu tataiaia, sau visele in care toma rade si ii pomeneste, toate durerile astea de necuprins in clipa cuvantului, raman planse in univers, pana ne-om revedea iar si ne-om preface ca le-am uitat, si-om pune peste ele zambete noi, cuvinte, prajituri si vin de casa.

merg la cuptor cum v-am avertizat!

totul in grafic. ardeiusii se rumenesc molcom, cartofii de sub ei prind crusta aurie. 2 minute si sar cu usturoiul.

o veni tatalutoma de pe campul alegerilor parlamentare taman cand oi opri focurile. i-oi perpeli si un piept de pui cu mustar si miere, sa nu zica: da carne n-avem?

or termina si furnicile de marsaluit, ca s-a lasat noaptea si zic ca e pacat sa ramana brambura afara din musuroi. 

sunt fericita c-am gasit fesul lui toma cu fata de urs. il ratacisem intr-un magazin care vinde chinezarii magice, toate la pretul de 2 lire egiptene.

il duc pe toma zilnic acolo, mai luam o carioca, o sticluta de facut baloane de sapun, plastelina,..

l-am intrebat azi pe baiatul de la casa, daca a gasit un fes si-o carte. mi le-a dat de dupa tejghea, de la lost and found. imi venea sa-l pup. dar probabil intram la puscarie si nema ardei copti, nema, cartofi cu bere, porum fiert nici nu mai vorbesc!

toma a intrebat si el din usa: elefant? probabil vroia sa zica: ati primit elefanti? dar am raspuns eu ca nu, ca si cand le stiu intrarile pe de rost.

ai si tu grija de fes ma mami, am adaugat. el m-a ignorat in semn de: am inteles! si a cedat mersului spre casa, rumegand dilema elefantilor.