Treceți la conținutul principal

acasa inimii

Azi ne-am dus pe o pajiște să ne umplem inimile. Toma a mâncat zarzăre, Tao a dormit cel mai dulce somn la umbră de soc sălbatic, eu am meditat în mijlocul salviei, iar omul cu care îmi împart revelațiile a făcut planul unei vieții curate, mai aproape de sălbăticie, mai departe de constrângeri.
Și cum mâncam noi niște sandwich uri Toma a zis: It's like having a picnic but at home, in sensul că în mijlocul naturii ne simțeam toți acasă.
Și mi-am zis: nu contează ce vise, griji, intenții avem fiecare în parte, dacă inimile noastre reușesc să se încarce în sânul naturii, atunci suntem salvați. Sunt atâtea feluri de iubire, Toma, dar uite, iubirea pentru iarbă și apă și păsări și zarzăre ne aparține, ne apropie. Uite cimbrul ăsta cum a umplut el singur pajiștea.
Fiecare din noi și-a ales câte un miros: Toma floare de săpunariță, tacso frunze de nuc iar eu niște oregano rar ca timpul cu adevărat liber.
Am deschis o bere: țsss, am citit despre câteva plante, m-am bucurat că trăiesc.
Auzi tati, de ce sunt găinile mai mici ca ca noi?
Ce întrebare e asta, Toma? Why are the elephants bigger than us? Why do we feel so special?
Pai fiindcă our body looks better.
Poate pentru găini arăți urât.
Așa gândesc ele?
Ele n-au creier.
Înseamnă că atunci când tu crezi că ești urât, găinilor de fapt le place cum arăți?
Aoleu, Toma, ai mâncat prea multe zarzăre.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...
13 comentarii
Citiți mai multe

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...
6 comentarii
Citiți mai multe