mamalutoma

Mă îmbrac exclusiv de la second hand. E porția mea de sustenibil adusă planetei. Nu consum medicamente, nici parfum. Îmi prepar singură produsele de îngrijire. Respect, studiez, culeg, beau buruieni în fiecare zi. Am același număr de kg ca în clasa a 9a. Am o relație deschisă cu copiii mei, nu îi mint, nu mă sacrific, creștem împreună. Complimentez fără rezerve oamenii cu care mă intersectez. Meditez când apuc și propag liniștea minții ca formă primară de sănătate. Îmi umblu inima la vedere, îmi admit greșelile pe care le conștientizez, iar la celelalte aplec urechea atunci când mi se aduc în prim plan. Scriu mai mult decât citesc, dar sper să balansez și aspectul asta când mai cresc copiii un pic. Plâng când simt și sunt mândră că pot. Adun poveștile oamenilor care aleg să mi se deschidă și le mulțumesc pentru încredere. Detectez mârlăniile fine sau groase și le amendez rapid. Îmi aliniez nevoile la abilități și îmbrățișez necunoscutul cu o curiozitate lucidă. Iar exer...

m-am trezit înaintea copiilor mei și am mulțumit universului pentru răgazul ăsta nesperat. Am respirat, mi-am răsucit durerea gâtului de câteva ori și am încercat 3  exerciții pe care mi le mai aminteam de la tai chi ul de ieri. Am înțeles ce mi se revelase și nu avusesem timp să așez în sertarul creșterii sinelui. Din congelatorul lu frati-mio doldora de pachețele cu fructe pentru smoothie-uri mi-am scos câteva cuburi de mango, papaya, sfeclă roșie și un pumn de fragi, zmeură și coacăze. M-am răsfățat. Probabil singurul frate din lume cu tort fără gluten și fructe, și verdețuri congelate pentru smoothie-uri pe loc. Mi-a plăcut și lenjeria lui albastră cu inimioare combinată cu un print damasc gri, am zis: uite, domne, o combinație șic. Am mai apreciat și că fratele ăsta mișto pe care îl am a consumat toată literatura motivațională a lumii și a trecut în sfârșit la beletristică, deci pot să-mi aleg de la el din bibliotecă fel de fel. Am pus mâna pe Milan kundera și nu mi-a păru...

Mi-am inceput ziua la 6 când soarele și luna încă își predau gestiunea. Mi-am băut cafeaua în grădină verificându-mi buruienile și avocado-ul din solar. Pe la 7 dădeam deja mâncarea de prânz la cuptor și roboteam un smoothie semi-verde pentru mine și Tao, fiindcă pe Toma îl fericești cu o felie de pâine prăjită cu miere, nu cu o frunză de țelină aruncată in blender. La radio se făcea rezumatul zilei de 10 august 2018 și am plâns. Am fost mândră de plânsul meu de țară și mi-am făurit un optimism creativ cu el. La ora de engleză care a urmat le-am povestit copiilor despre dreptul la protest, despre importanța awareness-ului și despre cum generația părinților lor a început să scrie o istorie pe care ei o vor duce mai departe cu puterea trezirii. Te iubesc, băi Romania, și am încredere! Copiii tăi îmi arată în fiecare zi ce frumoasă aproape ai uitat că ești!