Treceți la conținutul principal

dream jar

imi spune toma incaltat cu pantofii invers: mami, vreau sa am mai multi tati.
cum asa?
ca sa gasesc macar unul acasa cand venim de la gradinita.
of ma toma, daca ii spun lu tati ce-ai zis, plange ala si lasa si partid si tara si vise si tot.
ti-am zis sa nu te mai urci cu picioarele pe cartea aia!
dar vreau sa fiu mai inalt, asa ca tati.
hai ma ca se rupe cartea si cand o sa vina un frate sau vreo sora, n-o sa ai din ce sa le citesti.
de unde vin copiii? ne aduce tati unul cand vine diseara?
ei, nici chiar asa.
dar cum?
tati ma iubeste pe mine, cand mai apuca si el, ca de, e timpu scurt, si apoi creste un bebe la mine in burta asa cum ai crescut tu inainte sa iesi.
vreau sa vin acum la tine sub tricou.
nu se mai poate, fiindca acum esti baiat mare, nu mai incapi.
of. ce mancam azi?
broccoli.
ieei.

la gradinita am incropit un borcan de vise, ca prea s-a stricat lumea.
ma infig in parinti, profesoare, femei de serviciu, bunici, copii.. sa scrie un vis si sa-l puna la cald in borcan.
le-om citi pe toate la craciun, implinite sau in curs de.
primul vis l-am pus eu. e despre guvernul nou pe care vi-l urez pe 1 dec. organizati-va naibii si veniti cu variante bune. mi-a placut de ala mic cu patratele de la sanatate.
ce patratele mami?
hai ma receptivule ca vorbeam si io aiurea. nu mai poate omu sa deschida gura, ca uite, l-au si retras.
al doilea vis a venit de la profu de sport, care se vrea mai tanar si neinsurat. ooof, pai asa nu mergem ma inainte. tu nu stii sa visezi. asa e mis corina. hai ca mai scriu unu.
profa din clasa de bebelusi, sirianca de care v-am mai scris, viseaza ca fratele ei sa nu fi fost executat in siria, desi asta e vestea pe care o tot primeste si o refuza. depune visul in borcan si ofteaza.
in ce lume traim!
un copil viseaza sa calareasca. altul sa construiasca un om de zapada adevarat, cu parintii lui. aaah, ce vis frumos. uite visul asta i-l visez si eu lu toma. o ingrijitoare scrie ca le viseaza copiilor ei saraci un viitor mare. zambeste cald. ii place borcanul.

a venit tati? intreaba toma, auzind liftul.
nu inca, dar o sa vina. are niste zile mai grele, dar ne iubeste.
oh dear! conchide toma inteleptul, care oficial vorbeste fluent araba si engleza, in functie de interlocutor. ma doare inima.
uite un vis nou. sa pot sa conversez cu el in romaneste.
o sa incep sa lucrez la asta. pentru mamaia, pentru tataia, pentru oameni de zapada, pentru romania mea noua.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...