Treceți la conținutul principal

Crusta cu linte si energy tapping

casa miroase a cartofi dulci copti. ma voi fi trezit la 5:58 cu Tao gata de luat dimineata in piept pe crampeie sau dintr-o data, oricum ar vrea ea sa ni se dea.
nici nu-l mai intreb ce are cu mine. il giugiulesc cu ochii semi-deschisi, povestim un pic, il las cu o carte de bumbac intre degete si apoi imi fac drum la bucatarie. pun o crusta de linte la cuptor, ma uit fara compasiune la gramada de vase din chiuveta, arunc si 4 cartofi dulci intr-o tava sub crusta ca doar nu s-or certa si ma intorc la sugarul care a facut deja recenzia cartii de bumbac. Si a mai facut ceva si in scutecul de bumbac, iar eu il pup pe obraji de-l usuc si schimb scutecul, ca intr-o morisca a sustenibilului: cur de copil-chiuveta-masina de spalat-uscator-cur de copil...
Ia ma Tao rata asta umpluta cu vata si discutati o vreme, cat deschid si eu mailurile terapiei universale, sa-mi scada self-esteemu daca te mint.
Copilul adoarme. Vis in vis.
Meditez 2 minute, poate 3.
Scot cursta din cuptor. O pozez. Uite-o.
Mai las cartofii.
Trec la planul activitatilor cu Toma: explorateemotiile de la locul de joaca. Discutii + desen. Sa vedem cum trecem peste frici, peste angoase si cum dam loc curajului sa se serecoare atent.
Fac si niste energy tapping: te bati asa singur in cap, sub ochi, ar zice mamaia: ce-a mai insit fa mamica acuma: sa bate omu singur sa sa repare. Incailea.
Merg sa ud florile. E 7.
Casa tace toata ca si cand tot ce-am scris e vis.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...