Treceți la conținutul principal

viața este despre împreună

casa doarme sub soundtrack-ul greierilor care aduc liniște peste neliniști în fiecare noapte la fel de când eram eu fată și mai demult.
fur 2 pătrățele de ciocolată amăruie și scriu un fel de mail de job ca să nu-mi ies din mâna prestării de servicii pentru copiii lumii în toată pauza asta de îngrijire copii proprii.
închei mailul, îl semnez cu entuziasm, mă declar mulțumită. mi-e dor de mai mult, dar timpul mai vine iar eu știu asta. nu forțez, respir.
i-am spus lu Toma să nu se holbeze la oamenii mai groși sau mai subtiri, mai aplecați de necazuri sau neșansa. Ii explic cum nu toți oamenii se mândresc cu aspectul lor fizic iar dacă noi ne pironim pe defectele lor, se vor simți și mai singuri. Am putea să le zâmbim, iar dacă ne vine greu, atunci măcar nu ne holbăm.
Azi mi-a zis: I remembered to not stare at people so I just did a smiley face when that lady caught me looking at her.
Ei Toma, e mult de învățat despre trăitul cu ceilalți, despre datul voie fiecaruia să fie cine este. Așa ușor ar fi să-i judecăm, că ne-am trezi stingheri in nedefectele iluziilor noastre, iar viața e despre împreună.
Tot despre împreună a fost și momentul în care eu il alaptam pe Tao, Toma l-a pupat pe obraz si mi-a zis: pupa-ma si tu pe obraz în timp ce eu il pup pe el în timp ce el bea lapte. Iar eu mi-am imaginat cum tatăl lor ma pupa pe mine în timp ce eu il pup pe Toma care il pupă pe Tao care pupa sânul vieții, cerc închis.
Pun o poză cuminte din dimineața în care nu s-a prins niciun pește, dar unele dimineți au scopul inimii, nu al burții.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...