Treceți la conținutul principal

un vis de noapte si unul de zi

am 2 povesti pentru voi.
un vis de noapte si unul de zi.

am visat azi noapte ca inghetau apele in jurul meu. apoi o femeie pe care o stiu din copilarie, dar al carei chip nu mi-e clar, s-a apropiat de mine si am inceput sa vorbim de-ale inimii.
faceam impreuna bulgari de zapada.. peisajul se inzapezise brusc si de-a binelea.
si ii spuneam ca mama mea plange. ca oricat de fericita m-ar afla, sunt departe.
bulgarele meu s-a facut nisipiu, de parca zapada se murdarise. ma uitam la el bej si ma durea.
apoi s-a surpat pamantul sub noi si tanti cu care vorbeam s-a dus cu avalansa.
am inteles ca trebuie sa ma salvez si m-am avantat in stanga, convinsa fiind ca o sa sar si-o sa ma apuc de ceva, de orice.
am sarit, dar n-am reusit sa ma prind de nimic.
am facut un efort suprasubconstient si-am iesit din vis.
ca si cum nu-mi dau voie sa visez ce nu pot sa apuc.
m-am ingrijorat. am trimis un sms acasa in toiul noptii si mami mi-a dat beep inapoi. eram iar puternica.
am citit ca zapada in vis e dezamagire, iar avalansa vine ca o confirmare a haului dintre ce-ti doresti sa exprimi si ce transmiti de fapt.
m-am scuzat la tatalutoma pentru un detaliu pe care il credeam maruntis iar el il credea existential. am plans, sa ma eliberez.
s-a scuzat si el adanc pentru ca trag vina dupa mine in vis.

intre visul asta si povestea numarul doi, vine o fetita in birou si-mi aduce un desen. un soare cu ochelari, o luna si vreo 40 de planete. asa se vede universul cand esti mic - aglomerat. 
ii multumesc si-l pastrez!

revin. 
in drumul spre scoala trec in fiecare dimineata pe langa un barbat care doarme pe trotuar. si-a confectionat un sezlong dintr-o cutie de carton si o patura. se descalta cand 'se baga in pat'.
in fata 'patului' are o sticla de apa, una de pepsi si un pahar. citeste ziarul. e un om informat, cu nevoi putine. ii zambesc si imi zambeste inapoi, cu o demnitate de parca intr-o alta viata m-ar seduce.
adevarul e ca si radiez. gay sa fii si tot ma fluieri.
un nene trece pe langa 'pat' si-i zice omului strazii: hai ca ai vreme buna azi. el aproba scurt si da pagina ziarului.
de ce nu vrea el sa doarma acasa? cu cine nu se mai intelege el in viata asta de-si viseaza visele pe trotuar?




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet