Treceți la conținutul principal

respir usor

ma intreb daca nu cumva imi pierd lirica. de la o zi la alta imi vine sa scriu numai despre momentele la finalul carora am respirat usor peste zi.
uite un moment: in smothieul de dimineata am stors niste zeama de mandarina, cu mana mea. mi-a scapat un sambure in blender printre bucatile de banana si l-am pescuit cu greu. aproape ca imi pierdusem speranta.
a iesit un smoothie cremos, dulce acrisor, din care toma a baut cu ghiogarturi si a cerut: more.
e fericit ca luam liftul in fiecare dimineata. traieste cu toata bucuria, calatoria asta magica de la 8 la parter.

mai uite un moment: la scoala am aflat ca o fetita a facut pipi pe ea si ca n-are schimburi. femeia de serviciu o badijonase in hartie igienica, dar i-am gasit fetitei schimburi si-am facut-o om. mi-a zambit cu incredere. femeia de serviciu m-a pupat apasat.

le-am facut pe furis profesoarelor niste diplome de merit, pe care abia astept sa le distribui. sunt mandra de ele, de diplome si de fete, adica.

am incropit si niste felicitari de craciun, pentru colaboratori, respectiv profii de sport si biroul financiar, ca daca ei n-ar fi, mai greu ne-am povesti.
felicitarile sunt cu niste braduti pe care copiii i-au decorat cu stea la tulpina si globuri pe dandoaselea. ce frumos sta susul jos cand esti mic.

la plecare l-am gasit pe un copil plangand amarnic la poarta scolii, nelasat sa joace fotbal de catre dna directoare. are nevoie de scrisoare de la maica-sa. pai zic: s-o rogi pe mami sa scrie scrisoare, daca numai asa se poate. si el urla ca mami are o sedinta importanta si ca pana vine ea, se termina fotbalul.
merg la profu de sport, ca doar l-am cadorisit c-un brad pe dos si ii fac loc plangaciosului in echipa. sigur ca da, pai se poate?
hai mistar shadi, sa lasam barbatii sa joace fotbal, sa-i dam lu mohamed ce-i al mohamedului, fac eu in gand o gluma latina la care nimeni in egipt n-are timp sa rada.
plec linistita.

merg sa-l culeg pe toma eroul, la finalul primei zile de gradinita fara suzeta. il gasesc jucandu-se senin, e ciuruit de tantari pe falca dreapta, dar fericit ca ma vede. alearga spre mine, iar eu alerg pe loc, spre primire. pasii ne danseaza la fel, mie pe loc, lui parca in zbor. il strang la piept sa ni se intalneasca inimile. falca ciuruita se lipeste de falca mea stranga si stam acolo niste secunde lungi. sta si timpul cu noi, ca n-are alta treaba. viata e rotunda, ca mingea plangaciosului cu mama in sedinta. uscase-vor lacrimile pana vine maica-sa, sa-l gaseasca senin si sa-i rada si ei inima ca mie.

ajungem acasa si bem un vin roze de bucurie ca intr-o saptamana vin bunicii de la pucioasa in vizita. ce vis baban.
tatalutoma descarca o sarba si-o seteaza ringtone.
descarc si eu florile dalbe si respir usor.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet