miercuri, 6 aprilie 2016

bucurii hand made

ma striga niste parinti, am un telefon de dat, o cafea rece de baut, un plan pentru maine de incropit, un aer de tras in piept.

vreau sa scriu despre mainile pe care le-am vazut pe parcursul zilei.
imi plac mainile ferme, cu incheieturile la vedere, care stiu ce sa apuce, cand sa mangaie, unde sa nu se bage sau de unde sa traga cu atentie.
poate fiindca imi petrec ziua inconjurata de copii, apreciez mainile care se pricep sa trezeasca un copil din visare fara sa-l bruscheze, sa-l ajute sa-si incheie pantofii fara sictir, sa-l incurajeze sa-si spele singur propriile maini si sa le stearga bine bine.
am angajat la gradinita o bucatareasa noua. mi-a placut mesajul ei onest, si i-am crezut pe cuvant mainile muncite; am stiut ca vor spala sute de castronele fara sovaiala.
cand am vazut-o azi zambind langa muntele de cartofi curatati, am stiut ca am pus mana pe o bucatareasa de nadejde. in timp ce scriu, ea intra in birou si ma saluta de plecare. ii zambesc larg, cu constiinta curata.

alta pereche de brate sigure corespunde unui barbat fara picioare, pe care il vad in fiecare dimineata cand merg spre gradinita. jumatatea lui de corp se plimba pe un carut cu rulmenti si explica unor cetateni mersul politic al tarii lui prafuite. imi place mult mesajul bratelor. omu stie ce explica. nu-ti trebuie picioare sa intelegi ca tara merge prost.

mi-a atras atentia un cuplu de baieti gonind pe un scooter. baiatul din spate, cu tricou roz pal si zambet curajos, il tinea de mijloc pe prietenul lui, cu bratele relaxat de sigure, ca-n iubire. baiatul imbratisat era timid, se facea ca e atent la drum, il incurca relaxarea partenerului lui, ca si cand el stia ca eu le-am ghicit povestea. un cuplu de baieti in tara tuturor tabuurilor, in tara in care iti arati bratele goale cu bagare de seama, nu declari consumul de alcool, la cuptorul de paine sunt 2 cozi, una pentru barbati si una pentru femei, la fel cum si metroul are vagoane pe sexe. sigur se vor gasi capitalisti care sa-mi spuna ca exagerez, dar mana mea sta pe inima cand relatez.

m-a tinut toma de mana de dimineata in taxi si mi-a spus ca ms anna, directoarea gradinitei, si magdi, portarul, plang. asa i-a simtit el, tristi, iar inima mea s-a strans.
cand am ajuns la gradinita, am verificat starea de spirit a amandurora si avusesera o noapte grea, cu inimi incercate. le-am spus ca le stiu greul, de la toma, copilul meu cu macar 6 simturi.

le-am cumparat copiilor la gradi bureti de vase, cu care ei spala constiinciosi mesele si scaunele, dupa fiecare atelier de pictura. imi place mult osteneala lor. 20 de perechi de maini si 20 de limbi scoase, de atata concentrare. ms corina, i want to help! e fraza de care m-am indragostit.

am atatea maini nepovestite..
le las pe data viitoare fiindca mi-a obosit gandul.
pretuiti-va mainile! si dati-le treaba!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu