am inchis laptopul la care se uita toma. el nu stia cat e de obosit asa ca a plans 1 minut. eu m-am scuzat si i-am explicat ca e tarziu.
el a cerut de mancare.
stomacului nu-i dam treaba noaptea, am raspuns si am stins lumina.
el a scos de sub perna un servetel, si-a sters lacrimile si m-a pupat pe obraz.
m-am gandit ca am cel mai intelegator copil din lume.
i love you toma. you are such a good boy.
i am!
do you want everybody in the world to be happy or just a few? am fortat eu un pic, sa nu ratez ocazia unei intrebari filosofice pe zi.
just a few, a zis el.
why just a few?
because i cannot take everybody home.
de unde stie el atata suflet?
de unde ghiceste el cine plange si la ce ora?
tot mai des in ultima vreme ma suprinde cu simtul asta al saselea, despre oameni tristi pe care el mi-i povesteste, inainte ca ei sa-si marturiseasca plansul.
e ireala toata sentimentosfera cu care incarca el pamantul pe care pasim.
ma tine in prezentul inimii, imi aminteste pentru ce sa ard.
mi-a spus: mami, roumenia in arabic is rumania.
and in romanian is: românia, am zis.
a repetat: românia.
when we see mamaia and tataia and radu on skype, we have to tell them:
venim in romania!
venim in ro ma nia. a repetat el raspicat!
nu s- ar fi aplecat spre limba mea pana acum, ocupat fiind cu conceptualizari superioare in engleza lui destept arabizata.
dar o constiinta la care nu umblu, il impinge acum sa se pregateasca. repeta 1 2 4.. sta, asteapta, treiul nu vine, l-a uitat, 3 zic eu, 1 2 3 4..zambeste el, aproape gata de imbratisarea cu tataia.
ca plang de atata nemarginire.
mami, i know how to say caca in romanian.
ia!
curuleata!
bravo ma desteptule. mamaia o sa fie mandra de tine.
adoarme capul lui doldora de intrebari, raspunsuri, limbi amestecate.
il musca un tantar si-mi spune in araba unde il doare. de dimineata ma anunta in engleza unde il ustura, iar eu pun niste saliva romaneasca pe piscatura, sa-i fie de leac.
ne deschidem inimile si pornim prin viata, gata de vorba buna, in orice limba s-o glasui ea.
el a cerut de mancare.
stomacului nu-i dam treaba noaptea, am raspuns si am stins lumina.
el a scos de sub perna un servetel, si-a sters lacrimile si m-a pupat pe obraz.
m-am gandit ca am cel mai intelegator copil din lume.
i love you toma. you are such a good boy.
i am!
do you want everybody in the world to be happy or just a few? am fortat eu un pic, sa nu ratez ocazia unei intrebari filosofice pe zi.
just a few, a zis el.
why just a few?
because i cannot take everybody home.
de unde stie el atata suflet?
de unde ghiceste el cine plange si la ce ora?
tot mai des in ultima vreme ma suprinde cu simtul asta al saselea, despre oameni tristi pe care el mi-i povesteste, inainte ca ei sa-si marturiseasca plansul.
e ireala toata sentimentosfera cu care incarca el pamantul pe care pasim.
ma tine in prezentul inimii, imi aminteste pentru ce sa ard.
mi-a spus: mami, roumenia in arabic is rumania.
and in romanian is: românia, am zis.
a repetat: românia.
when we see mamaia and tataia and radu on skype, we have to tell them:
venim in romania!
venim in ro ma nia. a repetat el raspicat!
nu s- ar fi aplecat spre limba mea pana acum, ocupat fiind cu conceptualizari superioare in engleza lui destept arabizata.
dar o constiinta la care nu umblu, il impinge acum sa se pregateasca. repeta 1 2 4.. sta, asteapta, treiul nu vine, l-a uitat, 3 zic eu, 1 2 3 4..zambeste el, aproape gata de imbratisarea cu tataia.
ca plang de atata nemarginire.
mami, i know how to say caca in romanian.
ia!
curuleata!
bravo ma desteptule. mamaia o sa fie mandra de tine.
adoarme capul lui doldora de intrebari, raspunsuri, limbi amestecate.
il musca un tantar si-mi spune in araba unde il doare. de dimineata ma anunta in engleza unde il ustura, iar eu pun niste saliva romaneasca pe piscatura, sa-i fie de leac.
ne deschidem inimile si pornim prin viata, gata de vorba buna, in orice limba s-o glasui ea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu