Treceți la conținutul principal

Cat costa frumusetea?

mi-am propus o lista a realizarilor din ultima perioada pentru un boost de self-esteem sau cum zicea un nutritionist sarmant ieri intr-un seminar: for the accountability of the better self.
desigur ca ceilalti prieteni ai mei, durduliul de Buddha si gasca lui de baieti, despre care nu stiu cati aminoacizi consuma de fapt si cate taskuri zilnice au de parcurs, zic ca selful nu exista. Exista mental, perceptie, emotii, corp fizic si constiinta, dar toate sunt in permanenta schimbare deci o cuantificare a sinelui n-ar fi niciodata precisa.
cert e ca lista realizarilor trebuie facuta ca doar oameni suntem si ne place sa ne dam mari daca nu cu agoniseli istete macar cu detasari strategice.
prima realizare e ca foarte multe din schimbarile in stilul meu de viata sunt foarte putin costisitoare, iar asta imi da o super stare de bine fiindca tindeam sa cred ca banii sunt problema.
am eliminat din alimentatie glutenul si zaharul. desigur banii s-au dus catre alte tipuri de faina si foarte multe seminte, dar efortul constient care a urmat deciziei imi da zilnic o directie armonioasa. Nu ca o linie dreapta, ci ca un cerc fara graba inchiderii.
Apoi sucul verde pe care l-am introdus in rutina zilnica e de fapt cea mai ieftina minune din univers. Cel mai frumos cadou pe care puteam sa mi-l fac.
Experimentez, scot coriandrul, introduc menta, storc portocala, adaug caisa, pastrez telina, mentin verdele intens sau ii dau o nota pastoasa cand il imbalsamez c-o banana locala.
De dimineata mi-am pus in palma o picatura de ulei de masline si apoi am scurs restul de smoothie verde din blender. Am amestecat cu drag si mi-am facut o masca pentru fata si gat.
Si mi-am zis: uite ma cum ne poate apartine clipa daca ne dam voie la mai sanatos. Uite ce frumoasa pot sa ma fac singura.
Mi-a zambit Tao cu limba scoasa, murdar si el de telina pe obraji. Fa-ti un selfie frumoasa mea fara self, am vrut eu sa cred ca-mi zice.
Si mi-am facut. Aratam ca dintr-o alta viata, una fara internet, fara blender, fara Facebook, fara smartphone.
Sunt frumoasa bai Tao, pe toata telina daca te mint.
Cat costa frumusetea, m-a intrebat el, cel mai frumos al doilea copil al meu.
O constiinta curata, i-am raspuns si m-am dus sa pup tulpina de bambus pe care am am adus-o ieri in balcon.
Apoi mi-am informat barbatul cu privire la pupicul asta zilnic la care m-am angajat pana prinde Bambu radacini. A zis ca e ok.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...