Treceți la conținutul principal

mai acasă ca niciodată

mi-era dor să mai scriu de-ale inimii. desigur că ajunsă acasă mă iau, vorba lu tatalutoma, hai si alutao, cu popularitatea si incep să mai filtrez detaliile. de ex nu prea mai pot să ies nespălată pe cap din casă cum făceam la tutancamon pe tarla. aci te-a ochit a lu cutare a lu cutare, îți bate obrazu pe live-u tau pe facebook.
Hei, te-am văzut la second hand.
Da, de acolo îmi iau eu haine pre-loved.
Erați toti 4, ca in pozele de pe net. Ce frumoși sunteți. Ei, mulțumim, încercăm să rămânem și noi deschiși la inimă, alte secrete ale greului purtat senin nu sunt.
Altfel, facem vinul, culegem perele, uscăm nucile, suflăm mucii, bem ceaiuri, mâncăm usturoi. Tao are 4 dinți cu care râde zi- lumină -semn că toate au timp să renască. Pe Toma au început sa-l doară primii 2 de jos, iar eu am zis: uau, i'm not prepared for this.
Cum așa? s-a amuzat Toma. pai uite asa, asta a fost frica supremă a copilăriei mele: căderea dinților.
I don't have this fear. i m prepared, mi-a reconfirmat si am fost mandra de el. O să mă învețe și niște forța copilul meu cel mai sensibil.
De la grădinița mi-a zis: îmi place de doamna tania de la bucătărie. She looks like she wouldn't harm anything ever. Ai dreptate, e o femeie tare blândă. Îmi place mult energia dânsei.
Azi am gasit-o pe hol si am complimentat-o așa cum spusese toma. Si a răspuns: e adevărat, eu dacă cineva strigă la un copil tremur, ma ia o stare de disconfort.
Mi se inchid ochii de atata inimă deschisă.
Va pup mai de acasă ca niciodată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet