Treceți la conținutul principal

cadouri handmade, parenting liber și super-puteri

Am cules azi un spanac sălbatic și l-am strecurat în smoothie-urile zilei că e bogat în fier. Mi-am notat și toate buruienile pe care le consum că poate mi se rătăcesc gândurile într-o zi.
Pe Tao l-am lăsat despuiat să investigheze murele care s-au copt, să spele cartofii scoși din cuib și să studieze o lăcustă. Assisted learning să zicem că am aplicat, în sensul că el face ce vrea, iar eu pudrez cu încredere sau cu explicații la nevoie.
Lumea numește parentingul meu drept indolență, dar dacă ne-am supăra repede ar trece viața pe lângă noi, iar eu vreau să treacă prin noi.
E o chestiune de poziționare.
Am dăruit un buchet din toate florile pe care le-am găsit în grădina de zarzavat.
Lobodă uscată, iarbă roșie, trandafiri.. e incredibil ce de minuni se pot face cu mâna ta când te deschizi împrejurului.
Pentru gâtul iritat mi-am făcut o infuzie de mentă proaspătă. Am inhalat-o, am făcut o gargară cu fiertura și m-am simțit puternică în alegerile mele naturiste.
Am cântărit câteva opțiuni de business și le-am abandonat. Dacă sunt vise cu adevărat mari atunci mă mai vizitează ele.
Pe seară am jucat un joc cu Toma și cu tatalutoma în care fiecare a răspuns la niște întrebări adânci despre emoțiile zilei. Mi-a plăcut. La întrebarea ce superpower ți-ai fi dorit azi, tatalutoma a spus: să pot să zbor, eu mi-aș fi dorit să presar instantaneu bune-maniere peste toți copiii agresivi ai lumii iar Toma a zis: my superpower is love. It's in me. Și mie mi-a crescut inima că știu că nutresc adevărul ăsta în el de când s-au născut.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...