Treceți la conținutul principal

de teama ca mi-ar fura uitarea minunile

insir asa obosita cateva intamplari care mi-au bucurat inima zilele astea.
1. mi-a zis tatalutoma de ziua mea: how come you grow younger every year?
2. e un copil la gradi care ma strange uneori de brat, cand ma gaseste in gradina. imi place stransoarea lui. imi ridica maneca si apoi ma atinge moale, acolo unde m-a strans. imi place si asa. apoi se uita in ochii mei, incurcat ca nu ma supar de atata indrazneala. ii zambesc ca lui toma, poate in felul asta ma mai strange o data. 
3. ca o pura intamplare, am constatat ca toata lumea azi la gradi venise dichisita. de parca se lasase primavara peste toata lumea, pe neplanificate, imediat cum mi-am facut curaj sa implinesc 31 de ani. pana si baiatul din rwanda matura in camasuta alba, apretata, cu blugi cu talie joasa. jur ca l-as fi vazut atasat unui cuba-libre, incercand sa agate o blonda, nu dand cu matura pentru un salariu cat 5 cocktailuri. imi amintesc de londonezii care strang gunoiul la costum si cravata in trenul care face ruta aeroport- centru. ce bizarerie minunata. ce demnitate rara.
4. a cazut toma pe spate, in timp ce se juca in gradina. un baiat de la o grupa mai mare s-a intins pe jos si i-a zambit de acolo, cat sa uite de sperietura. cand crestem nu mai stim decat sa zicem: vaai! te-ai lovit? esti ok? nu ne-am pune in penibil de dragul altcuiva.
5. a gasit toma un scaun galben si a invitat-o pe o colega de varsta lui sa stea jos. ea a dat din cap ca nu. atunci el m-a cautat cu privirea, mi-a aratat scaunul si pe colega care nu se vrea asezata. i-am spus ca asa-s fetele uneori, refuza. el a mai invitat-o o data. ea s-a asezat. m-am bucurat pentru victoria lui. el a zambit multumit. un baietel de 3 ani, care a urmarit tot efortul lui toma, a aplaudat incet. am zis uite o scena perfecta! o interpretare vie, un spectator patruns. scot de la buzunarul cu premii de suflet un oscar nevazut si-l dau fetitei care n-o sa stie niciodata cat a cantarit asezatul ei pe scaun.
6. taximetristul de azi mi-a povestit tot palmaresul lui hagi. il stie si pe chivu si i se pare un baiat simtit. nu i-am spus ca s-a retras, ca sa nu-l supar. ce e mai minunat despre acest taximetrist, e ca nu crede ca un general o sa aduca egiptului democratia promisa. e primul om de rand care imi impartaseste convingerea. si discut cu cateva zeci, zilnic.
7. ne pregatim de serbare la gradinita. am cantat azi cu emotie imnul egiptului, acompaniata de acordeonul doamnei de muzica. mi s-a facut dor de tara mea.
8. a inflorit copacul de iasomie din fata casei. e timpul sa reinoiesc visele!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet