mi-a zis toma in seara asta, asa dintr-o bucata:
- mami, find tataiaia!
- a photo you mean?
- akei (ok adica)
- i lost all my photos on my phone, but we'll visit them in few days.
-airplane?
- yes!
- akei.
apoi m-a ajutat sa intind rufele spalate si a aruncat in spatele patului rand pe rand vreo 6 carti si 5 masinute.
am confiscat restul jucariilor destinate sub-patului, iar el s-a suparat. eu am strigat ca e timpul sa doarma. el a plans. eu am intrebat aiurea: de ce plangi? el a zis: apa.
eu am zis, iar aiurea, ca nu-i dau apa ca o arunca si p-aia. el a plans si mai tare.
atunci i-am dat-o si el a baut. [mereu ma intreb cand urlu, ce ma indeamna?]
ne-am bagat sub plapuma.
el m-a mangaiat pe brat, eu i-am zis sa ma ierte c-am strigat la el.
el a strans pumnutul si a ridicat degetul mare, ca atunci cand oamenii mari vor sa zica: e totul in regula.
nu-mi venea sa cred.
am strans si eu pumnul in semn de all right, ca la un curs de gestica aplicata.
el mi-a zambit c-am inteles, iar apoi cu aratatorul a plamadit o umbra de caprita pe peretele scaldat in lumina de veghe.
m-am minunat. doamne toma ce multe ai habar. si numa d-astea de pus la suflet.
... azi intr-un parc, i-am luat o limonada, din care a tot sorbit la locul de joaca. dupa vreo 3 ore de zbenguiala, cand sa plecam acasa, ma intalnesc cu o alta mamica, cu care ma intind la discutii despre alaptat. toma ma trage de mana. eu ii spun ca mai stam un pic. el insista. eu il invit sa-mi doarma in brate, dar sa ma lase sa-mi termin sueta. el atunci pleaca, iar eu il las, calculand distante, timp, expuneri, eventuale primejdii.
vine dupa 2 minute cu paharul lui de sticla, cu jumatate de limonada abandonata la locul de joaca. distanta dintre masa la care stateam si locul ala de joaca e de vreo 20 m, plus niste cotituri, ospatari, triciclete si alte obstacole. s-a descurcat sa-si aduca si el bautura si sa ne insoteasca cum se cuvine.
mi-a fost rusine ca nu l-am inteles, dar el m-a iertat, ca pare nascut sa ierte.
ieri a facut brusc febra. vreun virus in stomac, care l-a molesit si mi l-a incalzit pana la un 38 cu 2, cum n-a mai avut de vreun an jumate.
i-am stors 4 portocale si a baut constiincios. apoi a dormit mai toata ziua.
am fiert o supa clara de pui si-a baut 4 portii cand s-a trezit. ne-am plimbat un pic si s-a mai intremat.
azi noapte a baut apa din ora in ora, de vreo 9 ori. asa a simtit el sa se rehidrateze.
de dimineata era bine iar.
tatalutoma mi-a aratat o serie de poze de la un eveniment care oferea diplome de apreciere tuturor mamelor care si-au pierdut copiii in conflictele ultimilor 4 ani din egipt.
era asa la micul dejun, printre broccoli si piept de pui fiert, de la supa lu toma de ieri.
am reusit sa nu plang. am stiut intr-o clipa de ce l-am iertat ca nu mi-a adus flori de ziua mamei. era prins in evenimentul asta al mamelor care merg fara sens inainte.
toma ne-a luat pe fiecare de cate o mana, cum mai face el cand vrea sa ne asigure de iubire.
i-am zis lu tatalutoma:
- sa stii ca cei mai norocosi copii din lume sunt cei ai caror parinti se iubesc si reusesc sa stea impreuna!
- adica cum?
- am tot auzit despre oameni care se iubesc, dar nu reusesc sa imparta aceeasi casa. uite cand dragostea dintre parinti e mai presus de frici, oricate au sau n-au in casa, copilul creste armonios, ia in
permanenta 2 opinii valide in considerare, de la 2 oameni care se respecta si care il iubesc egal, se deprinde cu echilibrul si
apoi il radiaza celor cu care se intalneste prin viata.
- akei, mi-a zis el imitandu-l pe toma si facand misto de iluminarea mea la ceas de inceput de zi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu