viata e in strada

strada amesteca palavre, claxoane, maini mecanic- intinse, guri cersind plictisite cu miros de porumb copt. benzina n-o mai socotesc. am invatat sa let go. un nene vinde perne in intersectie. sau poate ca visez.
mami, someone pushed me today in the garden.
o.. i guess it was by mistake.
no, by hurting!
of toma, e furie multa in lume.
intram intr-un magazin. imi spune: we don`t stay too much, ok?
bine sefu, hai mersi ca nu mi-o tai din prima.
o tanti isi loveste fetele cu pumnul in cap, fiindca se tot plimba printre rafturi, in loc sa stea `la picior`. toma citeste printre umerase, pe ochii micutelor, o ura de neinteles. e adresata vietii, nu lui neaaparat, dar el se teme de lovite si imi spune: mi-e teama pana la lacrimi! si imi arata cum stau lacrimile sa vina.
nu i le sterg. stai langa mami. esti puternic.
merg si o intreb: de ce le bati intr-una?
ei ii e rusine pt o secunda, iar eu nu stiu ce sa fac cu rusinea ei. stiu deja ca instinctul eliberarii de greu se traduce in universul intentiilor ei prin astfel de atrocitati scurte, sistematice. in 5 min am vazut 2 pumni, 1 palma peste fata, o ciupitura de obraz si cateva amenintari de la cabina de proba.
imi spune ca le bate fiindca niciodata n-o asculta.
strang din buze. ce sa-i mai spun eu despre colectivul de mame devenite nemame, cu a carui durere ma leg spre vesnicie de cateva zile. ma apasa o vinovatie bizara. ma doare de o saptamana ca eu mai pot sa strang mana calduta a copilului meu si ca batem strazile impreuna, cu discernamant initiatic. ca el ma crede pe cuvant si ca ma intreaba cate in luna si-n stele: de ce e cerul negru? de ce dovleacul merge din gradina la supermarket si abia de acolo il procuram, in loc sa avem fiecare dovleacul nostru din gradina noastra. de ce e strada rupta, de ce nu ne ia taxiul asta, de ce pisica nu vrea si ea niste smoothie de avocado, de ce porumbul frige, cand se raceste? stam pe bordura sa asteptam sa cool down?
ei toma, tot pe strada e si tara mea azi, jumatatea ta de tara. cu furie si fratii mei, unchii si matusile tale de adevar, dar cu o furie frumoasa. cu predicat si mai ales cu subiect.
uau. si le bate inima tare cum ii batea lu tati cand ii ardea egiptul?
da da, asa de tare.
o sa cresc intr-o lume cinstita?
of, asta nu pot sa promit cu viteza pulsului. dar ai deja skillul empatiei, iar asta te va ghida spre oamenii care detin acelasi adevar cu al tau.
o sa te uiti in ochii lor si ai sa stii ca esti acasa.
asa cum se uita ei unii la alti pe strada de 3 seri si cum isi zambesc cu incredere.
ce frumos ca esti si roman toma!
si ce frumos ca te-ai nascut sa cauti, sa indrepti, sa visezi fara teama.