joi, 5 iulie 2018

Sa fie asta pacatul

Uneori uzi plantele, zambesti cu ele, bei apa cu lamaie, fierbi fasolea, speli 5 vase, te plimbi prin bucatarie ca in fiecare dimineata si totusi unele inceputuri de zi sunt mai greu de tras in piept. Si te intrebi: sa fie hormonii corpului meu de femeie care in fiecare zi a lunii spune alta poveste sau sa fie universul care apasa intr-o forma noua asupra nunei limitari mai vechi sau niste neplacute de ieri mai viziteaza inca sertarul constiintei intentionat uitat deschis?
Lectia let go-ului vine si pleaca, o invat si o uit, o predau altora si o fur inapoi de la ei cand ma agat si eu de material sau moral in moduri de care a doua zi nu ma mai simt mandra.
Perpelesc ganduri, dau timp senzatiilor amare, internalizez sau ma desprind de mirosuri prea grele pentru nasul meu obosit.
Unele dimineti dor chiar si asa in linistea lor clara.
E gata cafeaua. Azi o beau cu zahar. Sa fie asta pacatul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu