Intenții albe, maieuri vernil

Își doarme Tao febra cu felii de cartof în șosete iar eu îi respir încredere în ceafă cum am mai făcut-o.
Gerul crapă pietrele în iarna căreia atâta dor i-am dus că nici nu îndrăznesc să mă vait. Îmi văd cu inima caldă de încălzitul altor câteva inimi și meditez cu gratitudine de câte ori apuc.
Amestec rutini casnice cu bucăți de revelații creative la care mă mint că nu s-a mai gândit nimeni.
Mi-am luat de la second hand o rochie de seară pentru un crăciun -mexican să-i zic- c-o să-l petrec cu oaspeți din Ciudad. Am pus-o in masina de spalat cu mai multe haine albe care au devenit vernil, dar n-am timp să mă impacientez. Intențiile să rămână albe, că maieurile merg și vernil.
Am făcut o baie cu sare si ulei esențial de salvie și m-am umplut de feminitate cam cum scria pe prospectul uleiului c-o să mi se întâmple.

L-am fotografiat pe Toma lângă gagicuța lui britanică în timp ce-i spunea o glumă la care ea a râs cu capul pe spate.
Mâine încep o etapă nouă. Mut niște atenții, mă deschid unor copii, păstrez intențiile albe, maieurile vernil.