Treceți la conținutul principal

Mai și doare

O să scriu despre o durere pe care n-o pot lăsa nepovestită, în ciuda tuturor bucuriilor care ar putea-o indesa la fundul conștiinței.
Am urcat azi în troleul 86 cu copiii si cu tatăl lor. Vis-a-vis de noi stateau o doamnă dichisită și fiul ei incoerent, victimă a consumului de droguri, atât cât mi-a permis awerness-ul sa constat. Ei îi era rusine, s-ar fi dizolvat daca ar fi putut, dar cui să-l lase ea pe tânărul îmbrăcat bine, cu mâna inclestata pe o cutie de cola si pe o punga de covrigi, balbaind rămășițe de gânduri pe care ea se străduia scurt să le inteleaga urandu-l de-atata iubire.
Ea a scos o biblie si a inceput să citeasca versete cu murmurul deznădejdii. El privea in gol, în jos, la toma, apoi la nimeni, apoi la biblia ei tocită. Toma încerca să pătrundă ciudățenia scenei, apoi mi-a fixat neplansul cu fărâma lui de plâns neplâns. I hope we always stay healthy and honest to each other, Toma, and please don't stare at people in the bus.
Tanarul imbatranit de-atata consum a balbait catre toma o intrebare. Incompresibila. I-am zis: spune-i da. Toma a zis: da. Doar asa intuitiv. Am vrut sa n-o las pe mama lui in singurătatea umilintei si m-am facut că socializez cu fiul ei. El ne-a întins un covrig rupt în 4. Mama lui l-a certat că ni-l da cu mainile lui vinovat de încleștate in loc sa ne invite să-l rupem noi de pe șir în mod igienic. Am mers pe igiena spiritului si am acceptat covrigul rupt în 4, câte o bucată pentru fiecare din noi. Băiatul a râs pierdut cu dinții lui prea devreme murdari, cu hainele lui bune, cu încălțările lui cool, cu mama lui groaznic de îndurerată. Îmi venea să-i complimentez vestimentația, chiar avea un gust special pentru texturi, combinații. Biblia ii tremura în degete. El s-a ridicat brusc si s-a dus spre usa troleului cu mers amestecat. Ea l-a strigat speriată, apoi de rusinea călătorilor n-a mai adăugat nimic, l-a urmat si i-a aranjat puloverul deasupra boxerilor iesiti din blugi.
Toma i-a făcut cu mana de pe geam, dar el n-a vazut nimic.
N-am concluzii la povestea asta, nici sfaturi de adus. Dar m-a tulburat în iubirea mea de oameni. O să beau un pahar cu apă. Mi-a secat optimismul azi în troleul 86.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...