Treceți la conținutul principal

eu cand vreau sa vad, ma uit!

am vazut ieri langa masina cu legume si fructe, un inceput de femeie, la vreo 13 ani, care purta pe cap talerele unui cantar, iar in talere, urmatoarele greutati: 1 de 5 kg, 2 de 2 kg, 1 de un kg si 2 jumatati de kg. asa m-am priceput sa le ghicesc, de cand ma jucam de-a vanzatoarea la aprozarul de la pucioasa, in copilaria mea cu tip top minitop.
l-am vazut pe vanzatorul de lamai, de care nu imi place. ma intreaba zilnic daca imi trebuie o traista de lamai si eu ii dau de inteles ca nu de la el, fiindca se tiganeste mult si nedrept.
toma m-a intrebat: de ce nu ii raspunzi omului, daca vorbeste cu tine? i-am zis ca i-am raspuns prin semne deja.
daca ti-a vorbit, trebuie sa-i vorbesti, m-a educat toma.
poate ca ai dreptate, dar cu necinstitii aleg singura formula de raspuns, m-am razvratit eu, semn ca we don`t need no education.
am vazut la baie o furnica vie carand o furnica moarta spre cine stie unde.
am vazut o ploaie deasa, care a durat 3 minute poate, cat sa scoata toma si tatalutoma nasurile prin perdeaua de apa si sa-si spuna revelatii la geam. uite niste copii, isi fac selfie in ploaie, a zis tatalutoma cu nota de miracol, intrucat pacatele cairoului nu se spala de mai mult de 3-5 ori pe an.
am vazut un cartier rezidential plin de cladiri neterminate, strazi deja rupte, buldozere adormite, o tristete apocaliptica, in inima metropolei.
m-am uitat in ochii unei cersetoare, am gasit forta. m-am uitat la un ceas de 3 ori, fara sa imi pese inspre unde se duc limbile. am aflat cumva ca e 7,25.
mami vine la cairo, sa ne tinem in brate de craciun.
se temea pentru ochii ei proaspat operati, si ezita sa-i aduca la praful din egipt. apoi s-a gandit ca decat sa planga cu ei la pucioasa, mai bine i-ii pupa toma in praf. cercul vazutelor si nevazutelor. vorba unei regizoare: ce ne spunem atunci cand nu ne vorbim? da si ce ne-om spune cand om manca zacusca si-om bea tuica fiarta, ca-mi vine sa plang devreme.
ma dor ochii. o sa-i inchid sa visez frumos la o lume nerupta.


Comentarii

  1. Numele meu este Mia. Îmi împărtășesc mărturia mea astăzi cu lumea. Nu-mi imaginez niciodată că fac asta, dar sunt plin de bucurie și vreau ca și alții să aibă ajutorul lor. În calitate de asistentă medicală, am doi copii și soțul meu m-a abandonat pe mine și pe copiii noștri fără nicio explicație, tocmai a ieșit din casă și următorul lucru pe care l-am auzit este că vede o altă femeie. pe mine. Am fost frustrat și devastat, am căutat ajutor din diferite unghiuri până când am văzut o postare despre Dr. Ajayi, un jucător de vrăji. L-am contactat pe dr. Ajayi, care mi-a spus ce să fac. El m-a asigurat că va arunca o Vrajă și totul va fi bine în termen de trei zile, dar am fost sceptic, i-am dat câteva gânduri înainte de a-l contacta în sfârșit din nou, am trecut prin proces împreună și, spre surprinderea mea, vraja a funcționat și soțul meu s-a întors acasă și a îngenuncheat să implore iertare, dar primul a fost un telefon surpriză de la el, pentru că nu am vorbit de vreo 6 luni. Dr. Ajayi este cu adevărat un om de cuvinte, dacă aveți probleme în relația voastră sau orice aspect al vieții dvs., contactați-l pe dr. Ajayi pentru a obține o soluție durabilă.

    E-mail: drajayi1990@gmail.com
    Număr WhatsApp: +2347084887094

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarz...

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la ...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...