Treceți la conținutul principal

conversatii

te iubesc toma!
te iubesc mami! sa stii mami ca azi cand am plans la gradinita, doamna nu m-a pupat si nici macar nu mi-a zis: lasa ca nu e asa grav!
of. pai de ce plangeai?
fiindca youssef ma impingea, prefacandu-se in dinozaur.
of. uite maine o sa vorbesc cu doamna, pentru mai multa compasiune.
ia telefonul si sun-o acum!
n-o sun ca e noapte, dar maine ii spun, promit!
ok.

toma, cand erai tu baby baby, la mami in burta si te chirceai pe acolo, am mers la doctor si te-a scos afara si eu am plans, si tu ai plans si eu am zis: iubitu lu mami!
inseamna ca atunci cand plang like a baby, i need your belly.
bine ma concluzionistule.

auzi teta, o ntreaba el pe rusoaica de soacra-mea: de ce e oul cu alb si cu galben?
ei de ce? toate sunt asa! raspunde ea sec si practic, semn ca viata e scurta si nedreapta. daca gasesti tu un ou altfel, atunci sa ma intrebi. dar cata vreme toate sunt cu alb si cu galben, atunci le luam ca atare.
o comunista! a parut sa-si spuna toma, renuntand la curiozitati.

din taxi am vazut un motociclist lovit de un microbuz.
nimic grav. soferul s- a dat jos sa il ajute pe vatamat. vatamatul s-a recules si a sarit la gatul soferului care il agatase in intersectie.
soferul a vrut sa deschida gura, iar motociclistul l-a impins urland: tot tu?
toma a zis: de ce e suparat motociclistul?
fiindca a cazut. fiindca n-are vreme pentru compasiune. ii e mai la indemana sa loveasca, desi slabanogul din microbuz pare sa se scuze pe bune.
dar lovitul nu ajuta, exclama toma, cu cuvintele mele.
of toma, uneori e greu sa discernem ce ajuta cu adevarat, mai ales cand viata e in pericol.
dar de ce s-a grabit motociclistul? ma intreaba copilul meu de 3 ani, dand circumstante atenuante microbuzului.
of toma, atatea detalii nu cunosc, ca uite eram ocupata si eu cu gandurile mele cand s-a produs ambuscada.

mami, tati is a man?
yes and tataia is a man.
and he plays football?
yes, he does. every saturday.
and i am a boy?
yes.
and mamaia is a girl?
yes.
like you?
like me.
and she speaks romanian?
yes.
when we go to romania?
soon. are you a happy boy?
yes i am.
you are so clever toma!
but why?
i guess you were born like that. now sleep


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet