Treceți la conținutul principal

Decluttering ul de toamna

Am zis sa impartasesc modelul nostru de decluttering pe fast and furious inainte.
Ne-am mutat de 8 ori in 6 ani prin metropola lu cleopatra, in functie de cerintele celor 12 joburi ale responsabilizarii mele sau in functie de ce neprevazut a mai aruncat viata spre noi.
Cu fiecare mutare toma primeste sarcina sortarii jucariilor care merg mai departe de cele care raman intr-o cutie pentru cine o fi sa le uzufruiasca de la noi incolo. mentionez o alta minune planetara, aceea ca 90 % din jucariile/ cartile lui sunt primite de la alti copii ai universului. Toate natiile pamantului, toti copiii surorilor pe care mi le-am asumat in ultimii ani au contribuit la muntele de jucarii cu care fiecare casa cu copii in ea e obisnuita.
Azi am decis o sortare noua, ca prea s-au strans mii de nimicuri peste care praful s-a asternut cuminte cum a stiut el mai bine. am efectuat 3 saci de gunoi, am organizat eu cu nervi, toma cu surpriza redescoperirii unor piese de lego, suruburi de plastic, bile, zaruri, creioane de mult date disparute.
Treaba nu e terminata. Mai sunt vreo 5 categorii de sortat si un sac de gunoi. Acum zacem rapusi ca sa ne reapucam pe dupa-amiaza.
Ce cred c-am vrut sa punctez e ca se poate trai cu mai putin consum. Se poate construi o copilarie din jucarii primite. Se poate stimula imaginatia mai multor generatii cu aceeasi cantitate de cuburi, masini, dinozauri. Si cred c-am vrut sa mai sugerez magia playdate- urilor. Atunci cand esti plictisit de toate cate ai, dar vine un prieten bun pentru care toate porcariile tale devin comori si creativitatea o ia de la capat.
Abia astept sa le vad in sfarsit ordonate pe: lego, cuburi, masini, pictura, playdough, instrumente muzicale, unelte, diverse si sa instauram regula nearuncatului tuturor in aceeasi cutie.
Va tin la curent, daca nu v-am plictisit cu existentialismul meu de mama care invata traind, primind, dand, amestecand, ordonand, obosind, plangand si razand, toate luate aproape impreuna.

Comentarii

  1. Ești o minune, un balsam pentru suflet.
    Când am trecut prin Pucioasa cu bicicleta, acu' 3 săptămâni, ți-am trimis un val de drag și gânduri bune.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet