s-a lasat noaptea peste roboteala mea, peste invartecusul lu toma, peste casa noastra dezordonat de calda.
consum 4 cuburi de papaya, 2 caise confiate, 4 samburi de nuca si 4 prune uscate. imi place matematica desertului meu improvizat. nucile si prunele uscate sunt super scumpe la tutancamon in batatura. parca o aud pe mamaia: pai de fa mamica, nu ti-a placut sa stai aci acas, langa ma-ta, mancai mieji da nuca si prune pa gratie pa da randu, te-ai dus la ciotea la nodea, la egipt, te-o tine aia nemancata.. ia zin tu mie, ce mananca aia? are si iei cartofi, rosii?..
auzi da omu tau, are si el acolo un pamancior? n-are mamaie!... e...bine ca va intelegeti atuncea!
of ce dor mi s-a facut de conversatiile cu mamaia, cercuri inchise in cuvinte putine, povesti incalzite la soba, rugaciuni trunchiate... mereu i l-am mintit pe dumnezeu. ma punea sa-i citesc din cartea ei de rugaciuni si simplificam de fiecare data. una doua amin. vezi ce frumos zice? ma intreba mamaie. hai ma zi una. mai simplificam inca una.. si inca una, pana sforaia mamaia si inchideam cartea. se dezmeticea, stingea becul mic ca o minge de pinpong si ma lasa in ale mele de fata nazdravana. ce mica era lumea, ce tare cantau greierii.
as fi povestit despre minunile zilei de azi, dar a fugit gandul la mamaia si parca tot acolo ar ramane. niste rasete de fetite carliontate, un dinte nou la toma jos, acordeonul lu doamna de muzica.. raman nepovestite. le-o rescrie mintea in blogul viselor si m-oi culca acum langa toma, ca mi-o fi ajuns pentru azi!
Comentarii
Trimiteți un comentariu