Treceți la conținutul principal

sunt frumoasa


oprit focul la mazare. declarat multumita. o mancarica deloc sofisticata, in care am inghesuit toate legumele tarabei, dar pe care aleg s-o numesc 'de mazare' de dragul margelelor pe care le-am curatat cu mana mea din pastai. imi amintesc de prima productie de mazare din gradina de la pucioasa. gustul ala n-o sa-l mai gasesc nicaieri, dar sta cuminte in sertarul inimii cu bunatati si trimit senzatii catre el, cu fiecare mazare noua pe care o gatesc.
copilul impinge somnul de dupa amiaza spre inceputul noptii. baia se suspenda, masa de seara atarna de-un vis neterminat. curentul nu se mai opreste. nici nu stiu ce sa fac cu atata lumina. 
scot rufele din masina si le intind pe indelete la uscat. ma joc cu timpul. ma gandesc la prietenele mele mame, la cum ne vaitam noi pe skype, la fel, desi fiecare cu grijile propriului microunivers. ne stim neajunsurile pe dinafara. ne dam rapuse ca sa renastem din vaicareala, dam sfaturi ca sa ne auzim destepte si sa ne imbarbatam razand de platonicul incurcaturilor de situatie. 
ridic ochii din rufe si ma uit la mine. sunt frumoasa. derulez si imaginile prietenelor obosite. ce frumoase sunt si ele. frumusetea merge deci cu noi prin greutati, daca nu cumva ele ne-or face eroine, madone, venuse. si-atunci batranetea se pacaleste cu viata luata-n piept de-adevaratelea? sa intinerim oare cu fiecare ras nou de inceput de om pe care ne-am priceput sa-l aducem printre oamenii vechi prea devreme?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet