Treceți la conținutul principal

don't be afraid of your fears!

in taxi toma isi vede de ganduri pe partea lui de carosabil.
incerc sa il protejez cumva de vreo eventuala zdruncinatura, care l-ar apropia cu gura de fereastra deschisa, dar el imi da mana la o parte: leave me alone mami.
eu trag mana si oftez. ii dau spatiu si-mi ancorez totusi intentiile intr-o eventuala anticipare a zdruncinaturii de care ma tem.
ma pierd si eu in dreapta haosului. am senzatia ca parca taman azi toata lumea se angajeaza in depasiri riscante. taximetristul n-a zambit deloc de cand ne-am urcat. un nefericit!
pe o motocicleta un tata cracanat, o nevasta adunata, un bebelus de vreo 9 luni sa zic, dormind in brate la maica-sa si-un alt copil de vreo 9 ani, pe coada motorului. gonesc toti 4 intr-un dans nebun, pe care daca nu-l marchez aici, mi-e ca-l ia viata ca atare. fratele mai mare nu se tine de ni mic!
are mainile sigure pe genunchii ascutiti. abdomenul ii e ancorat bine in profilul maica-sii, care insa n-are timp de el, ocupata fiind cu somnul cumva nelinistit al bebelusului din poala-i.
vizitiul, capul familiei, motoristul, tureaza cu incredere. 4 personaje care-si vad de propriile povesti in povestea colectiva a drumului lor catre cine stie?
ce sa fac eu cu imaginea asta?
ce sa invat eu despre ea? sa invat ca viata e acum si ca nu stim nimic despre mai incolo?
sa invat ca oricat de greu pare la tine in cerc, e loc de mai greu in cercuri vecine? 
ca oricat de importante iti sunt convingerile, mai faci si concesii si nu mai pierzi timp sa le regreti?
ca oricat de conectati am fi la aceeasi poveste universala, in definitiv echilibrul propriu tine de fix fiecare din noi. te tii sau te pierzi. dormi sau afli. castigi daca trebuie, sau pierzi daca nu e de tine.
n-am indraznit sa ma urc pe un motor pana acum. 
m-o convinge toma in adolescenta lui zbuciumata, si m-o da o tura usurel cand mi s-or mai fi asezat fricile.
si ne-om opri la cafeneaua din strada si-om bea in cinstea vietii care goneste fara scrupule, fie praf, fie ambuteiaje.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...
13 comentarii
Citiți mai multe

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...
6 comentarii
Citiți mai multe