Treceți la conținutul principal

o masina de spalat cat o mie de cuvinte

sorry everybody, ne anunta toma pe mine si pe tacso: i want to make a show!
oo, ne prefacem noi gata de vizionare in intrerupem oboselile abia reintalnite, dupa o zi grea, dar productiva, de caciula.
toarna toma o minge portocalie dintr un polonic de aluminiu, iar noi chiar ca nu am mai vazut asta niciodata.
uaau.
thank you guys, face toma o reverenta si scoate casca de constructor, primita de la prietenii din germania - care tocmai ce ne-au trimis un pachetoi de jucarii destepte.
toamna a venit cu lucruri din romania, lituania, liban si germania.
dam, primim, sortam, ne revelam de atata sansa.
am impins masina de spalat, care a explodat mai alaltaieri, in dormitorul de rezerva. de ce te-ai spetit? m-a intrebat tatalutoma.
de emotie, am raspuns ocupata.
abandonasem intr-un apartament in care ne-am scris iubirea mai anul trecut, o masina de spalat noua si frumoasa, economica si ingusta. ne-am mutat fiindca tavanul incepuse sa cedeze, iar iubirea se prefigura perturbata.
din fericire tavanul n-a cazut peste masina de spalat iar proprietarul n-a instrainat-o in anul ce s-a scurs, viu dar inert, plin dar cuminte.
imi venea s-o pup pe zanussica. vorba lu maica-mea care se ataseaza frumos de obiecte: a spalat masina, draguta, 3 ture mai cori.
am intins rufele cu o pace noua. am stat asa in clipa si-am savurat mirosul de balsam cu otet.
am multumit universului pentru tot, dintr-o bucata si am ignorat durerea lombara.
am recapitulat reusitele de la job si pentru o clipa durerea chiar s-a topit.
l-am spalat pe toma pe cap, el a urlat, m-a certat, apoi m-a iertat si s-a inseninat.
tatalutoma a pus niste gin in 2 pahare. eu as mai fi spalat niste rufe, dar el m-a potolit, ca asa traim noi eu pe repede inainte iar el pe usurel in prezent.
mami, i want to eat something and to color this book and a banana and a biscuit and to color, please p leaseee.
bine ma milogule. cand am zis eu nu?
merg la frigider si mai aduc un strop de gin.
toma cica: si banana mea si biscuitele?
hai ca n-ai pic de responsabilitate sociala, ma amendeaza tatalutoma in timp ce isi primeste cuvios suplimentul de gin.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet