Treceți la conținutul principal

romanica, ma gandesc la tine

azi e aniversarea romaniei, toma!
ok. raspunde el vadit impresionat si casca lung. unde mergem azi?
ei toma, mergem la gradinita, ca mereu.
e decembrie, doamna de pian o sa stoarca niste jingle bells. hai imbraca-te.
auzi mami, tu chiar ai de gand sa porti esarfa asta intr-una?
nu e problema ta, abund eu de amabilitate.
nici a ta, mi-o intoarce el.
dar a cui? ma mir eu
a nimanui. asta nu e o problema.
asa e toma. mereu ne vaitam prea drevreme. esti un destept. hai odata.
afara ploua. egiptul vede ploaia de 3 ori pe an. radem sub picaturi sa ne ploua pe dinti. e ca la pucioasa! vrea toma sa fie generos. of.
caruta cu legume straluceste si ea sub stropi. negustorul ma invita sa cumpar tot. aleg o rosie carnoasa, un castravete, un ardei semigras, 3 lamai si 4 banane.
la gradinita cant 4 cantece in engleza. strecor si 'saniuta fuge' cu gandul la copilaria mea comunista.
copiii sunt infofoliti in cate 4 straturi de haine. ploaia ii consuma psihic pe egipteni. parintii sunt de 10 ori mai precauti, mai paranoici. telefoanele suna. mis corina, va rog sa-l lasati cu geaca pe el si in clasa. ati vazut ce e afara?
dar in clasa nu ploua, incerc eu sa ajut cu un raspuns smart de care n-are nimeni nevoie. ploua si gata.
ies in curte. stau acolo in ploaie si ma uit in sus. imi fac o lavita tricolora si ma gandesc la ploaia mea de acasa. la fasolea lu mami cu ciolan.
merg la bucatarie si arunc intr-o cratita o ceapa, o rosie, un ardei si-un cartof. cat picteaza copiii 10 brazi, e gata si supa mea crema. supa crema cu ciolan in gand.
la multi ani romanica. sa stralucesti.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...