derulez faptic simtamintele zilei, sa nu mi le fure universul grabit sa uite, grabit sa se vaite, grabit sa amestece minunile cu nepasarea. a fost minunat cum a adormit toma iertandu-ma pentru plansul din timpul spalatului pe cap. ma uraste din clipa in care ma ating de sampon si pana dupa clatire, apoi mi se lipeste ud de inima si ma mai iarta o data. il pup si-i cer scuze in soapta, il asigur ca-l iubesc mai mult ca pe oricine, mai mult ca pe mine, ce sa mai. sa nu ne mai fofilam. asta e adevarul gol golut, mirosind a proaspat. ma duc inapoi cu o minune, la cautarea pe google a etimologiei lui 'ka'. toma cere marker sau pix sau creion si scrie pe pereti, pe hartie, pe haine, pe jucarii si pronunta un fel de: kha. m-am tot intrebat de ce a inventat simbolul asta si am vrut sa cred ca e ditamai sensul la mijloc. aflu ca in mitologia egipteana, ka era de fapt o a doua esenta a sinelui, cea divina, cea cu care te inzestrau zeii, o constiinta a binelui suprem. imi place sa cr...