mi-era un dor sa va scriu de-mi sfaraiau degetele. v-as fi scris de la mare, dar nu m-a lasat bucuria. incepeam zilele devreme, cu toma pe plaja, cu tatalutoma fericit peste poate ca-si tine copilul la piept in valuri, ca-i topeste fricile si-i stoarce chiote de emotie noua cu nisip in ochi, sare in nas si pescarusi in zare.
m-am dezbracat de griji in mediterana iar ea mi-a oblojit oasele ingandurate. mi-am bronzat dorul de parinti si mi-am promis iar liniste.
intr-o seara m-am certat cu tatalutoma, ca asa e viata, grea chiar si in miezul turquazului de necrezut. toma s-a oprit din mers, ne-a oprit din justificari si a zis NO! l-am ignorat initial, dar el s-a asezat pe bordura si a repetat no! ne-am asezat de-a dreapta si de-a stanga lui. ne-a luat de mana pe fiecare si s-a uitat in sus. ne-am uitat si noi si-am dat de stele. poate ca am inteles la unison ce mare e universul si ce mici sunt argumentele noastre, ca ne-am oprit din cearta. de fapt am topit-o de sens. si toma s-a ridicat de pe bordura si ne-am continuat plimbarea. i-am zis lu tatalutoma: copilul asta e the greatest gift! indeed, a raspuns, dupa ce a oftat lung.
ne-am intors dupa o saptamana in tumultul cairoului. ma dureau panourile publicitare, oamenii, graba, furnicile din bucatarie. plangeam pe dinauntru, roboteam pe dinafara. zic: opa, ia uite ce senzatie ca de dupa taberele din gimnaziu. credeam ca durerea aia e inchisa. na ca nu!
la job lucrurile nu la fel de roz cum le-am lasat. de parca marea isi ia deja revansa. 2 demisii suspecte, cateva angajari noi, 2 zambete mintite, 3-5 vorbe goale, o amenintare subtila. peste toate, salariul meu nou si gras. l-am incasat cu coloana dreapta si cu o rochie mulata pe trupul bronzat. stiu cine sunt. aventura educationala continua. tara asta nu inceteaza insa sa ma surprinda prin volatilitate. tot ce n-ai azi, vine maine, tot ce-ai avut ieri, se pierde in iluzia acum-ului.
la gradinita toma ma intampina alergand fericit, cu un desen in mana. prima lui opera in colectivitate. niste rotocoale mov cu verde. iubesc complementaritatea aleasa de el si duc desenul la inima. el rade tuguind buzele, amestecand rusine cu mandrie.
in drum spre casa ne oprim la fetele cu fructe si legume. luam 3 banane, un mango si un avocado. una din fete a nascut un baietel de 2 kg. n-am vazut in viata mea o asa jucarie vie. e al cincilea copil al ei. gata! nu mai vrea. i-l arat pe bebe lu toma, sa inteleaga cum era cand era. el zambeste de parca intelege. luam fructele, uram de bine minusculului si plecam. la urmatorul colt ma intampina pietarul care mi-a promis busioc. nu ma asteptam la ditamai snopul, dar il primesc cu bucurie. 1 euro. hai treaca. miroase ilegal de bine.
ii pun lu toma niste desene animate si decid ce fac cu busuiocul. n-am timp nici macar sa ma documentez pe google. skypeul nu ma ajuta nici el sa-mi intreb prietenele naturiste cum sa abordez tufa. il pun iute in blender cu nitica apa si apoi in vreo 6 pungute la congelator.
se opreste curentul. ma trezesc cu toma in bucatarie, pe intuneric. imi imbratiseaza picioarele. sunt una cu el. tace. tac. se intoarce la ale lui. imi vad de bucatareala.
ce usor ne iubim!
Comentarii
Trimiteți un comentariu