Treceți la conținutul principal

frumoasa ca o primavara

beau un espresso cu gust de zahar ars, intr-o librarie cuminte.
se aude un glas de copil, parca ar fi toma. ma invinovatesc ca stau picior peste picior, iar el e la gradinita. ma gandesc ca daca cineva mi-l aduce la masa chiar acum, si se adevereste c-am identificat glasul, le multumesc si nici nu-i intreb cum de au stiut ca e copilul meu.
am incropit o brosura cu sens, despre avantajele gradinitei la care il las cu incredere in fiecare dimineata.
eu ii ajut cu promovarea, ei ma ajuta cu toma. e ok.

mi-am taiat niste blugi si le-am dat viata noua. ma plimb prin oras cu geanta mea galben viu, luata cu 2 lire virgula 5, de la magazinul unde totul costa.. 2,5, ati ghicit. sunt cool.
taximetristul mi-a zis: enti asal. toma a inteles araba seductiei si-a tradus in engleza: mami, man said honey? da mami, nenea se tine de complimente.
intru cu incredere in cafenele, supermarketuri si incerc sa infiltrez decent brosura in care am pus suflet. unii zic da, altii tre sa verifice cu managementul si ma contacteaza ei, dar eu nu le las telefonul si ies ca si cand n am pierdut nimic.
un nene de societate cu camasa alba si ochelari luciosi, pieptanat adineauri, trage din tigara si-mi spune: esti ca o primavara. multumesc ii raspund zambind, dar nu-l privesc. eee mosule, mai avem de luptat cu vara mult, daca nu cumva te pictisesti mata si dai o fuga la monaco, ca poti.
traista mea galben-reciclabil, cu inscriptii chinezesti, da roade. in fond, e despre cum te simti.
la mana am infasurat o curelusa portocalie, pe care toma a decis de dimineata  s-o poarte la brau, in drum spre gradi. mm intrebat: why?
mi-a raspuns: because.
because what?
just because.
manca-l-ar mami de samurai. am cureaua asta din irlanda, de cand tu nu erai in plan, dar sigur universul se pregatea déjà pentru fluxul de energie pozitiva pe care aveai sa-l aduci.
la gradi s-a descotorosit de centura portocalie. mascarada a luat sfarsit.
in casa il intrebam: toma, are you good or are you the best? si el striga cu toti dintii la vedere ca e the best.
in lume insa, cand il intreb din nou, imi zice timid: i am good.
se verifica deci cum suntem perfecti in zona noastra de confort si cum lucram la perfect, imediat cum iesim in learning zone.

.. sa ma intorc la traista mea galbena, cu brosuri promotionale in ea.
mi se face foame. intru intr-un fel de plafar, vanzatorul pune patos iontr-o convorbire telefonica: la ya doctor mohamed, laa.. adica: nu dom doctor, nu.. pai ma stiti pa mine cu d astea?
merg la raftul cu fructe uscate. par prea uscate. ma uit dupa camere de filmat. n-au. deschid o cutiuta cu un fel de macese si gust. bune. acrisoare. cam scumpe. le cumpar. las si-o brosura si plec.
in mijlocul strazii, un nene cu rochie incearca sa-si sprijine bicicleta cu coapsa si sa-si adune catravetii pe care i-a scapat din punga. poate 4 kg. ca-ntr-un film francez, ma aplec si-l ajut sa stranga castravetii, asa cum frati-mio tot mai spera sa se loveasca de femeia vietii la trecerea de pietoni si ea sa-l ajute sa stranga la piept cartile lu zig ziglar.
mi-e dor de el.
castravetii sunt la loc in punga buna. nenea e magulit. ii zic ca iau si eu un castravete. el rade cu dintii albi de-atata recunostinta.
sunt multumita si eu de win win ul situatiei. macesele alea oricum n aveau sa mi umple stomacul.
ma opresc la magazinul cu freshuri si in timp ce beau un suc de portocale, il rog pe nenea sifonaru sa-mi spele si mie un castravete, bine!
aute ce frumos ti l-am facut. sa-l mananci sanatoasa.
un tiganus canta o manea busi busi bus.. adica pupic pupic puup, si eu zambesc fiindca frati-mio imi trimite melodia asta cand il umple dorul. mi se umple inima de atata coincidenta.
deasupra tiganusului care vinde paine pe trotuar, scrie Gipsy( un butic cu toale etny, ce sa-ti povestesc, jaf chinezesc la drumu mare). tiganusul e insa portia de autentic de care proprietarul buticului n-o sa aiba habar niciodata. cine a mai ales si potriveala asta?
intru in libraria cuminte in care am lasat déjà o brosura cu 3 zile in urma. sunt baieti de comitet, n-au jupuit-o.

ma asez sa scriu randurile astea, frumoasa ca o primavara.

Comentarii

  1. Corina,esti un copil special. Seva umorului lui tati te-a facut puternica. Te pup cu drag!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...