sâmbătă, 19 martie 2016

dati bucuria mai departe!

o sa rezum ce mi-a mers la inima zilele astea, ca vaicareli nu cred ca va trebuie.
o sa scriu asa in functie de cum isi aduce inima aminte.
la serbarea de ziua mamei, o mama de 3 m-a rugat s-o fotografiez in timp ce fiica ei ii inmana felicitarea. cei 2 baieti i-au sarit in spinare, nelasand-o sa se bucure de poza numai cu mezina. ei, cand am vazut-o inconjurata de cei 3 copii, a intinerit pentru o secunda. s-au topit grasimea, oboseala, frustrarile. era o femeie tanara, care castigase de 3 ori pariul cu viata. am plans o lacrima si i-am spus ce tanara a devenit brusc. ea s-a blocat o secunda, apoi s-a cautat si ea de lacrimi, am imbratisat-o apasat. mi-a zis ca e fericita. i-am zis ca a invins! ea a inspirat greu, apoi a expirat usor.
mi-a mai mers la inima o scena cu un tata carand cu copilul lui de vreo 8 ani, o canapea victorian-jerpelita, spre atelierul in care urmau s-o renoveze. erau desculti. curgeau itele din ei ca din canapeaua fara timp.
m-am bucurat sa-l vad pe tatalutoma desenand. iar el a conchis ca niciodata n-a desenat mai bine. am intrebat-o pe soacra-mea daca a desenat vreodata cu copilul ei, iar ea a schimbat vorba in timp ce el confirma ca nici vorba. am plans pe dinauntru scurt.
toma m-a tras de o alunita, iar eu am plans de sperietura. el m-a pupat si mi-a zis: don`t be affraid. i am your son!
in timp ce fotografiam o masina veche, un sofer intr-o masina noua a franat sa ma lase sa-mi fac treaba, si m-am bucurat ca omenia n-a murit.
toma i-a zis lu soacra-mea: my balls are next to eachother, iar ea a zis in timp ce vorbea in ruseste la telefon: mersi de veste.
cand eram insarcinata, am scris o poveste. azi mi-a venit ideea formatului de publicare.
tatalutoma a vrut sa verificam cate cuvinte romanesti stie, iar eu am calculat 123.. plus.
cand am intrebat cum se zice: i love you, toma a raspuns: te iubesc mamaia, iar cand am intrebat cum se zice hi, tot el a zis: salut tataia!
tatalutoma a zis: treci incoace, dracu, dumnezeu, ai ma lasa-ma, papusica. doispe, noispe.. si m-a rugat sa nu pun la socoteala si numerele, ca astea nu sunt cuvinte.
mi-a mai mers la inima mirosul unor flori mov, dintr-un copac bogat.
mi-a cerut toma sa aprind o lumanare pe seara. eu am adus chibriturile, ne-am jucat cu betele o vreme. am construit case, mie mi-au venit tot felul de idei pentru maine la gradinita.
toma a profitat de neatentia mea si a scaparat un bat. l-a aprins cu o acuratete care m-a surprins. s-a speriat si l-a aruncat din mana, dar flacara i-a piscat un deget, cat sa planga o lacrima si sa isi ceara scuze pentru ce a facut.
l-am pupat. i-am explicat ce util e focul si ce riscant e jocul.
inainte de culcare m-a pus sa-i promit ca o sa aprind mereu focul cu grija, ca n-o sa ard lemnul casei si hainele de pe el si pielea lui, iar inima mea s-a strans pentru toti cei din colectiv, pe care focul i-a luat din sanul celor iubiti.
aveti grija de bucatica voastra, si dati bucuria mai departe!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu