Treceți la conținutul principal

obsesiv acuzativ

cum stiu ca a venit toamna in cairo?
pai nu mai duduie aerele conditionate ale tuturor locuintelor din jurul meu. pesemne ca locatarii se multumesc cu cele vreo 25 °C de afara si deschid cuminti ferestrele uitate inchise in ultimele 9 luni de canicula.
niste claxoane sparte razbat din strada mare, dar sa nu-l suparam pe dumnezeu. respir liniste.
copilul care se joaca in nisip la parterul blocului, s-a culcat si el.
gangureste de luni bune. ei uite azi a invatat sa zica mama. a turuit asa vreo jumatate de ora ma-ma ma-ma mm a mma in inceputul asta cuminte de noapte. un pui de egiptean rostind ma-ma, la fel ca puiul meu de dac, la fel ca puii tuturor imperiilor care nu inseamna nimic pana la urma, nu?
suntem toti iubire, pana ne fura oportunitatile niste drepturi.
masina de spalat m-a strigat bip bip bip bip bip, de 5 ori, ati retinut?
spal in fiecare seara, ca o papusa cu cheie. marturisesc ca ma delectez cu mirosul de proaspat contrafacut si imi iau 3 minute bune sa intind rufele jilave.
rusoaica de la gradinita, care de 17 ani vine 1 data pe saptamana sa danseze sec si fara zambete, cu copiii gata de harjoneala, mi-a marturisit ca obsesia ei e calcatul.
calca cate un munte de rufe pe saptamana: chiloti, lenjerie de pat, prosoape, tricouri, TOT.
nu poate sa mearga la minimarketul de langa bloc daca nu si-a calcat tricoul.
ii spun ca eu n-am fier de calcat. nu calc nimic, nici daca mergem la nunta.
ea lesina. adica nu chiar lesina, dar da ochii peste cap.
apoi incearca sa ma inteleaga, dar nu poate. nici eu pe ea. a, si ea mai are o fixatie. nu si-a schimbat freza niciodata. eu m-am tuns de cateva zeci de ori. aoleu, ma priveste ea consternata de fiecare data cand ma gaseste cu o freza noua. pur si simplu colantii ei apretati nu pot sa inteleaga pandaliile mele sezoniere.
o las nelamurita si raspund la telefon.
o mama care s-a vaitat de cateva ori pana acum ca in pozele de pe facebook ul gradinitei fata ei nu apare mai deloc, a vazut-o azi, angajata intr-o activitate, senina, dar nepieptanata.
mentionez ca in egipt e de datoria educatoarelor sa aranjeze parul copiilor, respectiv impletit codite fetelor, aplicat ulei, spray, fundite.. tot tacamul, dupa cum au instruit mamele in anticipo.
i-am spus mamei ca eu am crezut ca daca fata ei se bucura de activitatea la care participa, e suficient, dar ea a tinut sa-mi explice ca restul fetitelor erau corespunzator pieptanate, numai a ei nu purta bentita peste buclele-i rare, care desigur nu se indesesc daca eu nu iau aminte. doamna asta poarta val si probabil ca-si pregateste copila pentru o viata de bucle sub batic, deci imi vine sa-i spun ca insistentele ei nu se prea justifica, dar imi vad de nestiinta mea si-i promit bucle dese.
cam atat despre micile obsesii care mi-au marcat ziua.
beau o bere, frunzaresc un facebook acuzativ, constat ca s-a facut mai tarziu decat imi permite trezitul de maine sa ma lalai. numai toma seninul imi aminteste ce bine se doarme cand nu te iei cu fleacuri si-ti asculti corpul.
 


Comentarii

  1. Good Housekeeping

    "Ironing bedclothes
    is pointless,
    unless you've got
    lice",
    I explain
    to my daughter

    and then realize,
    how panicky she will feel,
    if she ever goes
    on a school exchange.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet